avocatnet.ro 
Conform Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), principiile, structura si modul de organizare a sistemului judiciar roman s-a facut prin Constitutia Romaniei 2003 si Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara republicata. In plus, justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti: Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, instantele militare si judecatorii.
Astfel, ICCJ este instanta suprema din Romania, fiind organizata in 4 sectii (sectia civila si de proprietate intelectuala, sectia penala, sectia comerciala, sectia de contencios administrativ si fiscal), Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite.
De asemenea, curtile de apel sunt instante in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate, in prezent fiind in numar de 15. In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. Aceleasi tipuri de sectii si complete functioneaza si in cadrul tribunalelor, care sunt organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.
Totodata, judecatoriile sunt instante organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti. In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul judecatoriilor se pot infiinta sectii sau complete specializate.
In plus, pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parchet. De asemenea, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunalele au in structura sectii, in cadrul carora pot functiona servicii si birouri. Parchetele de pe langa curtile de apel au in structura si cate o sectie pentru minori si familie.
Romania a avut curte cu jurati, introdusa acum 150 de ani
Preluata din sistemul de drept francez, curtea cu jurati a existat in dreptul roman, intre mijlocul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Astfel, Constitutia din 1864 prevedea infiintarea unei curti cu jurati pe langa fiecare curte de apel, iar din anul 1868 sa se infiinteze cate o curte cu jurati in fiecare judet, deoarece erau insuficiente cele existente pana la acel moment.
Curtea cu jurati de pe langa curtea de apel nu era permanenta, ci era constituita doar de 4 ori pe an, fiind compusa din magistrati si juriu. Magistratii erau in numar de 3:1 dintre care presedintele curtii cu jurati care facea parte din resortul unei curti de apel si doi asesori care erau membrii ai tribunalului local si care puteau fi inlocuiti cu presedintele tribunalului cand vreunul din ei ar fi fost impiedicat de a lua parte la sedinta. Juriul era format din 12 cetateni.
Apoi, in 1868, au aparut, in intreaga tara, curtile cu jurati, care judecau delictele politice, cele de presa si crimele. Curtea de jurati se compunea dintr-un prezidiu format din 3 jurati (presedintele fiind judecator de curte de apel, iar ceilalti doi membri judecatori la tribunalul districtului) si o comisie de 12 jurati alesi dintre cetatenii judetului.
In anul 1938, dupa instaurarea dictaturii regale, curtile cu jurati au fost desfiintate, atributiile lor fiind preluate de catre alte instante.
Conform Codului de procedura penala existent atunci, puteau fi jurati barbatii de 25 de ani, cu drepturilor civile, politice si de familie, care absolvisera invatamantul secundar, aveau un venit anual imobiliar in valoare de 1500 lei. In plus, puteau fi jurati profesorii si institutorii, liber profesionistii si particularii pana la clasa a II-a inclusiv si functionarii in retragere, pensionarii cu pensia de 1500 lei, anual.
Pe de alta parte, nu puteau fi jurati persoanele care au suferit o condamnare penala, cele puse sub acuzatie si cele puse sub interdictie, alienatii mintali si cei care faceau parte dintr-un consiliu judiciar.
In plus, ministrii, membrii corpurilor legiuitoare, prefectii, judecatorii, ofiterii ministerului public, ofiterii politiei judiciare, militarii in termen, invatatorii, preotii de mir erau incompatibili absolut cu statutul de jurat. O incompatibilitate relativa o aveau si urmatorii: cei care aveau un anumit rol intr-un proces, persoanele care au mai participat in aceasta calitate in cadrul procesului desfasurat in aceeasi cauza, dar a carei cercetare a fost suspendata.
De asemenea, nu puteau fi jurati servitorii cu simbrie si cei care nu stiau sa scrie si sa citeasca romaneste, iar persoanele care traiau din munca zilnica si cele care au figurat intr-o alta sesiune a aceluiasi an judiciar erau scutiti de a fi jurati.
In Statele Unite ale Americii, curtile sunt alcatuite din 12 jurati
Curtile cu juri sunt folosite in Austria, Belgia, Elvetia, Franta, Grecia, Italia, Norvegia, Suedia si Rusia, dar cel mai cunoscut sistem cu juri este cel american.
Avocatul Claudiu Ignat a scris, intr-un articol de pe site-ul cabinetului, ca pentru sistemul american curtile cu juri reprezinta un important simbol al justitiei.
"Sistemul prezinta avantajul unei judecati rationale in care probele se administreaza in fata unor judecatori populari impartiali. Al saselea amendament la Constitutia federala spune ca <in toate procesele criminale>, acuzatul beneficiaza de dreptul la o judecata rapida si publica de catre un juriu partial al statului si al districtului unde s-a comis fapta", a mai scris Claudiu Ignat.
De regula, numarul juratilor este de 12, dar jurisprudenta a decis ca o cerinta minima este constituirea juriului din minimum 6 jurati.
"Fiind un drept constitutional, beneficiarii sai pot renunta, in mod expres, la acest drept cu acordul Ministrului Public si aprobarea tribunalului. Conditia fundamentala este ca juratii sa fie reprezentativi pentru comunitatea respectiva si alegerea lor sa se faca fara vreo discriminare, si totodata alegerea acestor jurati trebuie sa se faca cu respectarea dreptului egal al acuzatului de a fi judecat de un juriu impartial. Totusi, sunt incompatibili sa fie jurati, potrivit unor legi statale, anumite persoane precum condamnatii penal, preotiu, avocati, etc", a mentionat Claudiu Ignat.
In procesele penale, juratii din SUA au, ca rol fundamental, sa determine starea de fapt si sa decida asupra culpabilitatii sau nevinoatiei acuzatului.
"Judecatorul poate indreta eroarea prin care juriul condamna acuzatul impotriva regulilor de drept, dar nu poate interveni daca acuzatul este declaat nevinovat. Judecatorul poate si uneori este chiar obligat sa dea instructiuni juratilor cu privire la dreptul aplicabil in speta, ori la sarcina probei, prezumtia de nevinovatie, si alte asemenea instructiuni cu caracter general. Evitandu-se influentarea prin mass media a juratilor, acestia delibereaza in secret si adopta un verdict cu unanimitate de voturi sau cu majoritate de voturi, in functie de reglementarile statale. Dupa pronuntarea verdictului, judecatorul pronunta o hotarare de drept conforma cu solutia data de juriu.Tot judecatorul are posibilitatea sa dispuna dizolvarea juriului si repunerea pe rol a cauzei daca juratii nu pot adopta un verdict. Marele juriu, existent si la nivel federal are rolul de acuzare penala, aflandu-se sub conducerea ministerului public si avand competente total diferite de cel al micului juriu", a adaugat Claudiu Ignat.
Judecatorul CSM Cristi Danilet a relatat, intr-un articol de pe blog-ul personal, ca in SUA nu exista o specializare a judecatorilor, acestia solutionand toate tipurile de cauze, atat civile, cat si penale, atat cazuri marunte, cat si cauze mari, conform unui judecator din Cleveland, statul Ohio. Totusi, exista unele curti specializate. In plus, cazurile civile se rezolva de regula prin intelegeri. Doar daca nu se ajunge la o intelegere, se trece la proces.
"Judecatorul se implica de la inceput in procedura, ca mediator. Daca nu reuseste medierea, va putea sta in proces – nu e o problema cu impartialitatea, caci cel care decide va fi juriul. Juriul e format din oameni simpli. Nu au studii juridice, dar de cele mai multe ori au simtul dreptatii. Judecatorul se ocupa sa nu dureze mult procesul, sa explice regulile catre jurati. La TV se transmite mult din dosarele penale importante si se ajunge ca oamenii sa creada ca aceea e realitatea. Judecatorul le explica ca in cauzele penale vinovatia trebuie sa fie in afara oricarei indoieli. Juratii realizeaza doar cand ajung in sala ce important e acest rol: daca s-ar pune in locul acuzatului, ar vrea ca juratii sa ia totul in serios. Sistemul cu jurati e scump (plata unei diurne de 50 de dolari pe zi si cazare, daca trebuie sa ramana peste noapte), are si incoveniente (juratii nu pot merge la lucru, nu pot sta cu copiii, nu se pot imbolnavi). Orice document folosit in curte apare pe ecranul din fata juratilor (un ecran la doi jurati)", a explicat Cristi Danilet.
Argumente PRO
-
Oamenii simpli ar fi mai interesati sa descopere adevarul decat judecatorii. Fiind rar pusi in situatia sa judece un caz, oamenii ar acorda mai multa atentie la ceea ce se intampla cu acel caz si la argumentele sustinute de fiecare parte. In plus, juratii ar putea fi mai interesati ca verdictul sa fie corect, ca sa nu se simta vinovati ulterior.
-
Judecatorii ar acorda mai multa atentie cauzelor pentru care dau verdicte. In majoritatea sistemelor care folosesc jurati, de obicei acestia dau verdicte numai in cauzele penale de o anumita gravitate. In conditiile in care in Romania exista un deficit de personal in judecatorii si tribunale, introducerea unui sistem cu jurati le-ar permite judecatorilor sa analizeze mai atent fiecare caz in parte.
-
Ar creste gradul de interes fata de actul de justitie. In conditiile in care oamenii ar fi implicati mai mult in luarea unor decizii in justitie, ei ar acorda un interes mai mare fata de implicatiile pe care le au deciziile justitiei in viata lor de zi cu zi.
-
S-ar imputina judecatorii corupti. De multe ori judecatorii au fost acuzati de coruptie sau ca iau decizii partinitoare, deoarece beneficiaza de alte favoruri sau sunt supusi presiunilor. Existenta unui sistem cu jurati, ar lasa la decizia judecatorilor doar cazurile minore, astfel ca nu li se va mai oferi si nici nu vor mai putea cere bani.
Argumente CONTRA
-
Juratii ar putea lua decizii eronate, pentru ca nu stiu legislatia. Faptul ca nu stiu legile si termenii juridici, precum si modul in care se analizeaza un cazi-ar face pe oamenii simpli sa ia decizii eronate.
-
Prezumtia de nevinovatie n-ar fi respectata. In cadrul unui sistem cu jurati, oamenii l-ar considera vinovat pe acuzat fara sa analizeze argumentele acuzarii si ale apararii.
-
Juratii sunt mai usor de influentat in luarea deciziilor decat juzii. Juratii ar putea fi corupti mai usor sau ar putea fi supusi mai usor amenintarilor decat juzii.
-
Sistemul cu jurati este unul scump. Pentru orele sau zilele in care lucreaza cu sistemul judecatoresc, juratilor ar trebui sa li se plateasca o diurna si sa li se asigure masa, dar si cazare si transport, daca este cazul. Toate aceste cheltuieli ar trebui suportate din bugetul public, fie din cel judecatoresc, fie din cel local.
Voi care credeti ca este cea mai buna optiune pentru sistemul judecatoresc din Romania: introducerea sistemului cu jurati sau mentiunerea numai a sistemului cu juzi? Voi ati vrea sa fiti jurati?
themis
Comentarii articol (118)