Propunerea de modificare a noului Cod de procedura penala, o restrangere nepermisa a drepturilor si libertatilor persoanei

Articol scris de Georgiana Iorgulescu, Director Executiv al Centrului de Resurse Juridice

O persoana poate fi urmarita cu metode speciale de supraveghere sau cercetare chiar daca nu a comis o fapta penala, ci doar daca exista o suspiciune rezonabila ca se pregateste sa comita o potentiala fapta penala. Ceea ce nu inseamna neaparat ca o va comite. De pilda, se poate dispune supravegherea tehnica pentru orice fapta pedepsibila cu inchisoarea mai mare de 5 ani (fara a cadea in derizoriu, ba dimpotriva, acest lucru ne poate duce cu gandul la celebrul film „Minority Report”. Steven Spielberg descrie un Washington D.C. in care este eradicata complet criminalitatea prin intermediul diviziei de Pre-Crime, in care trei Vizionari, evident clarvazatori, prevad crimele care urmeaza sa se intample).

Noul Cod Penal (NCP) spune, la art.1, ca legea penala prevede faptele care constituie infractiuni. Per a contrario, daca fapta nu este prevazuta de legea penala, aceasta nu este infractiune. Exista foarte putine situatii in care faptele pregatitoare constituie ele insele infractiuni. Numai ca textele legale nu fac referire la aceasta situatie particulara iar DNA nu a simtit nevoia unei clarificari in acest sens, prin urmare se aplica in general.

Noul Cod de procedura Penala prevede la art.289, 290 si urmatoarele, modalitatile de sesizare ale organelor de urmarire penala, respectiv plangerea (vatamare cauzata persoanei denuntatoare prin comiterea infractiunii, deci infractiunea este consumata), denuntul (persoana are cunostinta despre savarsirea unei infractiuni- infractiunea, deci, a avut loc), sesizari facute de persoane cu functii de conducere si de alte persoane (care au luat cunostinta de savarsirea unei infractiuni) sau sesizarea din oficiu (daca organul de urmarire penala afla ca s-a savarsit o infractiune).

Dupa cum se observa, in toate cazurile infractiunea a avut loc. De altfel, infractiunea, ne spune art.15, alin 2 din Noul Cod penal, este singurul temei al raspunderii penale. Nu pregatirea /intentia de a comite o infractiune (cu exceptia catorva cazuri), ci comiterea infractiunii este baza raspunderii penale.

Ce se intampla mai departe? Dupa ce organul de urmarire penala este sesizat cu privire la savarsirea unei infractiuni, acesta incepe urmarirea penala cu privire la fapta, ne spune art.305 NCPP in varianta inca nemodificata.

Se remarca referirea la fapta, adica la infractiune, si nu la pregatirea unei infractiuni, lucru nepedepsibil, in proportie covarsitoare. Acest lucru nu inseamna ca in urma oricarui denunt se deschide, de indata, un dosar cu privire la fapta, ci numai dupa ce se constata ca nu sunt cauze care sa impiedice exercitarea actiunii penale, conform art.16, alin.(1) NCPP.

De pilda, daca fapta nu exista. Prin urmare, exista un minim de cercetare inainte de inceperea urmaririi penale, chiar si numai in rem, lucru absolut firesc.

Ce doreste DNA via CSM?

In varianta propusa de OUG, atunci cand organul de urmarire penala este sesizat, acesta dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta savarsita ori a carei savarsire se pregateste, chiar daca autorul este indicat sau necunoscut.

Nu mai exista niciun control asupra posibilelor cauze care sa impiedice urmarirea penala, cum ar fi cel mentionat anterior, ca fapta nu exista.

Pe scurt, in urma unui denunt, intemaiat ori nu, cu privire la faptul ca o persoana fie a savarsit o infractiune fie, si mai grav, se pregateste sa o savarseasca (este, la fel de posibil, sa nu o savarseasca, iar pregatirea in sine nu este infractiune), organul de urmarire penala deschide dosar penal cu privire la fapta, fara nicio verificare prealabila.

Care este miza?

Cheia este data de utilizarea mijloacelor speciale de supraveghere, respectiv prevederea din actualul art.140 cum ca acestea nu pot fi folosite decat dupa inceperea urmaririi penale. Neprecizandu-se daca se pot folosi in faza initiala de deschidere a urmaririi penale cu privire la fapta ori numai dupa momentul inceperirii urmaririi penale cu privire la persoana, CSM si DNA au dorit o clarificare naucitoare prin modificarea propusa la art.305 NCPP: folosirea acestor mijloace extrem de intruzive in viata privata a personei, in faza de incepere a urmaririi penale cu privire la fapta savarsita ori a carei savarsire se pregateste (in ultima situatie nu avem infractiune), fara verificarea unor cauze care ar putea impiedica exercitarea actiunii penale.

Asa incat s-a propus, prin OUG, un nou alineat 14 (la un articol care nu are legatura, art.138), care spune negru pe alb ca metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun si in cazul in care urmarirea penala este inceputa cu privire la fapta, fie ea savarsita ori care doar se pregateste (prin coroborare cu art.305).

Justificarea Parchetului, prin care se afirma ca este nevoie de o astfel de prevedere intrucat folosirea tehnicilor speciale nu poate interveni in timpul urmaririi penale cu privire la persoana intrucat respectiva persoana trebuie anuntata de indata ca are calitatea de suspect, nu este reala. Art. 307 nu face referire la termenul „de indata”, ci doar prevede ca persoanei care a dobandit calitatea de suspect (s-a inceput urmarirea penala cu privire la aceasta) i se aduc la cunostinta, inainte de prima sa audiere, aceasta calitate, fapta pentru care este suspectata, incadrarea juridica a acesteia, precum si drepturile procesuale.

Revenind la definitia suspectului, art.77 NCPP il defineste ca fiind persoana cu privire la care, din datele si probele existente in cauza, rezulta banuiala rezonabila ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Aici intervine problema, Parchetul trebuind sa obtina un minim probatoriu, altul decat cel rezultat din tehnicile speciale de supraveghere, cum ar fi folosirea investigatorilor sub acoperire. Numai dupa aceea (si nu dupa aducerea la cunostinta a calitatii de suspect, cum sustine DNA) poate lucra cu tehnici speciale. In acest sens, este si mult ignorata Decizie a Curtii Constitutionale nr. 962/2009.

Prin urmare, vorbim de ceva mai multa munca din partea Parchetului si de ceva mai multe garantii privind drepturile si libertatile fundamentale.

Prin modificarile propuse prin OUG, se ajunge la situatia de a avea un denunt ori o plangere urmate de o ordonanta de incepere a urmaririi penale fata de fapta ori fata de pregatirea savarsirii unei fapte (lucru care, cu putine exceptii, nu este fapta penala, deci nu poate face obiectul unui dosar penal), fara nicio verificare prealabila, urmat de aplicarea unor tehnici speciale de supraveghere ori cercetare, timp in care fapta care se pregateste se poate comite sau nu. Amintim ca una dintre tehnicile de supraghere este supravegherea video, audio sau prin fotografiere in spatii private, care poate ajunge prin prelungiri succesive, la 120 de zile.

Pe scurt, se poate utiliza orice tehnica speciala de supraveghere pentru fapte care nu constituie infractiuni (pregatirea savarsirii unei infractiuni), dar care, daca ar fi comise ar atrage o pedeapsa cu inchisoare mai mare de 5 ani.

In fapt, nu s-a intamplat altceva decat reintroducerea/redenumirea fostelor acte premergatoare in urmarirea penala in rem. Justificarea publica ca aceste mandate vor fi date de judecatorul de drepturi si libertati nu atenueaza cu nimic posibilele imixtiuni grave in viata persoanei, cata vreme acestea vor fi permise de lege.

Noul Cod de procedura penala, in forma in vigoare, printre multe lucruri laudabile, contine si dispozitii aflate in dezacord cu art.6 privitor la dreptul la un proces echitabil ori cu art.8 privitor la respectarea dreptului la viata privata, prevazute in Conventie (CEDO). Daca Ordonanta de Urgenta modificatoare va fi promulgata, aceasta va incalca si principiile statuate in preambului NCP (art.1 si art.15) precum si caracterul proportional si subsidiar al masurii de supraveghere tehnica, ori caracterul echitabil prevazut in art.8 sau principiul respectarii demnitatii umane si al vietii private prevazute la art.11 din NCPP.

Se tot discuta in Romania despre directia tarii: o fi spre Est sau spre Vest? In ciuda aparentelor, modificarile propuse de CSM ne indreapta spre Est. Posibilitatea supravegherii cetatenilor inainte de a comite o fapta penala, speram noi, nu este o caracteristica a democratiei.