avocatnet.ro 
Astazi, noul Cod de procedura penala, care a intrat in vigoare la 1 februarie, a fost modificat, conform Ordonantei de urgenta nr. 3/2014 pentru luarea unor masuri de implementare necesare aplicarii Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru implementarea altor acte normative, care a fost publicata in Monitorul Oficial, nr. 98.
La 1 februarie 2014, au intrat in vigoare un nou Cod penal si un nou Cod de procedura penala, de la aceasta data aplicandu-se un pachet de legi care a inceput sa fie formulat de-acum cinci ani:
- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial nr. 512 din 14 august 2013; mai multe detalii puteti citi ;
- Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial nr. 513 din 14 august 2013; mai multe detalii puteti citi aici;
- Legea nr. 254/013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial nr. 514 din 14 august 2013; mai multe detalii puteti citi aici;
- Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013.
- Regulamentul instantelor judecatoresti, conform Hotararii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 79/2014, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 53 din 22 ianuarie 2014.
Mai multe detalii despre cele mai importante modificari care se produc in domeniul penal, odata cu aplicarea noilor Coduri, penal si de procedura penala, puteti citi aici.
Cercetarea speciala se poate face inainte de urmarirea penala
Metodele speciale de supraveghere sau cercetare vor fi obligatoriu folosite dupa inceperea urmaririi penale, se mentioneaza in OUG nr. 3/2014.
Potrivit noului CPP, metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt urmatoarele:
-
interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta;
-
accesul la un sistem informatic;
-
supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
-
localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice;
-
obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane;
-
retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale;
-
utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor;
-
participarea autorizata la anumite activitati;
-
livrarea supravegheata;
-
obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, retinute de catre acestia in temeiul legii speciale privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului.
In plus, in ceea ce priveste urmarirea penala, prin noul act normativ, la articolul 305 din noul CPP, actul de sesizare trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege. Astfel, a fost eliminata mentiunea ca trebuie sa indeplineasca si cazurile care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale, respectiv cele de la art. 16 alin.(1).
Potrivit noului CPP, cazurile care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale sunt urmatoarele:
-
fapta nu exista;
-
fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege;
-
nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea;
-
exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate;
-
lipseste plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;
-
a intervenit amnistia sau prescriptia, decesul suspectului ori al inculpatului persoana fizica sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoana juridica;
-
a fost retrasa plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care retragerea acesteia inlatura raspunderea penala, a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere în conditiile legii;
-
exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege;
-
exista autoritate de lucru judecat;
-
a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
Mai mult, conform recentei ordonante de urgenta, organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta savarsita ori a carei savarsire se pregateste, chiar daca autorul este indicat sau cunoscut.
De asemenea, urmarirea penala va continua, daca exista exista probe din care sa rezulte banuiala rezonabila ca acea persoana a savarsit fapta, potrivit OUG nr. 3/2014.
In plus, a fost introdusa precizarea ca nu trebuie sa existe vreunul dintre cazurile prevazute de art. 16 alin.(1), respectiv de la situatiile in care fapta nu exista pana la cele in care detinutul a fost transferat in alt caz. In plus, in acest caz, organul de cercetare penala trebuie sa se supuna confirmarii procurorului care supravegheaza urmarirea penala, in termen de 3 zile, conform noului act normativ.
APADOR-CH (Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki) a mentionat, intr-un comunicat de presa, emis pe 3 februarie, cand aceasta ordonanta era in stadiul de proiect, ca prin modificarea modului in care se va face inceperea urmaririi penale, atunci aceasta va putea incepe chiar mai inainte de comiterea unei fapte penale, doar pentru pregatirea comiterii unei fapte penale.
De asemenea, APADOR-CH a tinut sa sublinieze ca, in mod logic, nu este posibila inceperea urmaririi penale cu privire la o fapta penala inexistenta/nesavarsita, adica o fapta a carei executare nici nu a inceput, ci doar se afla intr-o faza de pregatire/proiect nesanctionata de legea penala.
"Acest motiv de incepere a urmaririi penale contravine chiar art. 285 al. 1 din noul Cod de procedura penala, care prevede ca urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor pentru a dovedi existenta unei infractiuni, adica a unei fapte deja comise, iar nu pentru a dovedi eventualitatea savarsirii, intr-un viitor aproximativ, a unei infractiuni. Daca legiuitorul considera ca anumite acte de pregatire a savarsirii unei infractiuni prezinta un pericol social deosebit, solutia legala este de a incrimina aceste acte pregatitoare, deci de a le prevedea in Codul penal ca infractiuni distincte", a completat APADOR-CH.
Mai mult, APADOR-CH a mai scris ca, in prezent, exista in CP astfel de incriminari. Spre exemplu, in art. 412 alin. 2 din noul CP este prevazuta ca infractiune distincta efectuarea unor acte preparatorii (producere sau procurare de mijloace sau instrumente necesare, luarea de masuri - organizare, planificare etc.), acte prin care este pregatita savarsirea unor infractiuni ca:
-
tradare,
-
atentat contra unei colectivitati,
-
atentat care pune in pericol securitatea nationala,
-
acte de diversiune,
-
actiuni ostile contra statului etc.
"Consecinta singura si directa a modificarii art. 305 alin. 1 din noul Cod de procedura penala (...) este ca vor fi inclusi in categoria persoanelor care vor putea fi supravegheate si cei care nu au savarsit o infractiune, ci doar sunt banuiti ca o vor savarsi, intr-un viitor nedeterminat", a subliniat APADOR-CH.
AMR s-a aratat ingrijorata de modificarea articolului 309 din noul CPP
Potrivit OUG nr. 3/2014, la alineatul (1) al articolului 309, actiunea penala va incepe, atunci cand procurorul constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarsit o infractiune.
Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a precizat, intr-un comunicat de presa emis pe 2 februarie, inainte de publicarea noii OUG, ca este ingrijorata de posibila modificare a art. 309 din noul CPP, in sensul inlaturarii din text a notiunii "de indata", sintagma care elimina orice suspiciune de abuz, ca in sfarsit raspunde exigentelor impuse de CEDO care a stabilit cu valoare de principiu ca: "Orice acuzat are, in special, dreptul: a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa". [art. 6 alin. (3) pct. a)].
Presedintele a solicitat modificarea articolului 140 din Codul de procedura penala
Modificarea noului Cod de procedura penala s-a facut in conditiile in care, cu doua zile inainte de intrarea in vigoare a noilor reglementari in domeniul penal, mai multe institutii si organizatii au inceput sa-i solicite premierului schimbarile ale acestora.
Astfel, pe 30 ianuarie, presedintele Romaniei Traian Basescu i-a solicitat premierului Victor Ponta ca, printr-o ordonanta de urgenta (OUG), sa asigure un cadru legislativ care sa permita instrumentarea cauzelor penale, prin mijloace de probatiune, premergator inceperii urmarii penale, conform unei scrisori furnizate de Guvern. Presedintele se referea la articolul 140 din Codul de procedura penala, numit "Procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnica".
La randul sau, tot pe 30 ianuarie, premierul i-a cerut presedintelui sa-si asume public raspunderea pentru promulgarea celor doua Coduri, in conditiile invocate chiar de presedinte.
Mai multe autoritati spun ca nu este nevoie de modificarea a articolului 140 din noul CPP. O asemenea precizare au facut ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, pe 31 ianuarie, citat de Mediafax, si AMR, pe 2 februarie, intr-un comuncat de presa.
AMR a subliniat ca institutia inceperii urmaririi penale nu este similara celei care vizeaza finalizarea acesteia si ca niciun text din noul Cod nu obliga organele de urmarire penala sa aduca la cunostinta invinuitului probele pe care le administreaza in scopul dovedirii invinuirii sale decat la terminarea urmaririi penale.
"Articolul 140 din Noul Cod de procedura penala este in stransa concordanta cu prevederile art. 6 alin. (3) pct. a) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar si cu Decizia nr. 962/2009 a Curtii Constitutionale, decizie ce retine, printre altele, faptul ca, urmarirea penala poate a fi inceputa, atat <in rem>, cat si <in personam>. (...) De asemenea, in mod cu totul surprinzator nu au fost mentionate, pentru o abordare deplina a problemei <interceptarilor> si existenta dispozitiilor art. 141 din noul Cod de procedura penala care reglementeaza situatia cazurilor urgente, ce nu suporta amanare, a imprejurarilor in care organele de urmarire penala au posibilitatea de a proceda direct la autorizarea interceptarilor pe o perioada de cel mult 48 de ore, cu obligatia ulterioara de a se adresa in termen de cel mult 24 de ore de la expirarea masurii judecatorului de drepturi si libertati pentru confirmarea acesteia", se completeaza in comunicatul AMR.
ICCJ a solicit modificarea Codurilor inca de la mijlocul lunii octombrie
Pe 30 ianuarie, judecatoarea Livia Doina Stanciu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), a subliniat necesitatea modificarii si completarii noului CP si a noului CPP inainte de intrarea in vigoare a acestor acte normative, conform unui comunicat de presa emis de aceasta institutie.
"Incepand cu data de 15 octombrie 2013, in repetate randuri, Inalta Curte de Casatie si Justitie a transmis Ministerului Justitiei propuneri pentru modificarea si completarea noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala, in scopul evitarii disfunctionalitatilor in activitatea instantelor judecatoresti la momentul intrarii in vigoare a noilor coduri", se scrie in comunicatul ICCJ.
ICCJ a propus, in principal, potrivit comunicatului de presa:
-
majorarea limitelor speciale ale pedepsei in cazul unora dintre infractiunile contra patrimoniului care au produs consecinte deosebit de grave,
-
modificarea dispozitiilor noului Cod de procedura penala care au drept efect crearea unor situatii suplimentare de incompatibilitate,
-
stabilirea compunerii completului care solutioneaza contestatia impotriva incheierilor prin care instanta dispune asupra masurilor preventive in cursul judecatii, alaturi de clarificarea unor dispozitii legale in scopul asigurarii unei practici unitare.
Risc major ca eficienta investigatiilor in cauzele de coruptie sa fie semnificativ diminuata
Conform unui comunicat de presa al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), emis pe 30 ianuarie, in forma adoptata de Parlament, intrarea in vigoare a prevederile noului Cod penal si ale noului Cod de procedura penala, la 1 februarie 2014, au dus la existenta unui risc major ca eficienta investigatiilor in cauzele de coruptie sa fie semnificativ diminuata. Pentru a evita acest risc, DNA si DIICOT (Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism) au formulat o serie de propuneri, pe care le-au inaintat Ministerului Justitiei in cursul lunii noiembrie 2013, in vederea initierii unui act normativ care sa modifice prevederile care pot sa genereze obstacole in combaterea faptelor de coruptie, a anuntat DNA.
Potrivit DNA, intrarea in vigoare a noului Cod penal a inlaturat raspunderea penala a unor persoane acuzate de savarsirea infractiunii de inselaciune care a produs consecinte deosebit de grave.
Din estimarile DNA, 12 cauze aflate pe rolul instantelor sunt in situatia de a fi inchise in cursul anului 2014, iar 23 in cursul anului 2015, ca urmare a micsorarii limitelor de pedeapsa reglementate de noul Cod. Totodata, in 64 de cauze aflate in curs de urmarire penala la DNA urmeaza sa se implineasca termenul de prescriptie a raspunderii penale din acelasi motiv. In plus, persoanele condamnate definitiv pentru infractiuni de inselaciune cu consecinte deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile si de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de inchisoare.
Conform DNA, dispozitiile referitoare la efectuarea urmaririi penale in personam, care sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie sa ii fie adusa la cunostiinta suspectului aceasta calitate, ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigatie.
In plus, prevederile noului CPP lipsesc de eficienta corpul de specialisti care functioneaza in cadrul organelor de urmarire penala, in conditiile in care rapoartele de constatare intocmite de acestia nu ar mai au o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie inlocuirea lor cu un raport de expertiza, se subliniaza in comunicatul DNA.
De asemenea, DNA a mentionat ca o problema ar putea sa o creeze normele tranzitorii. Aceste norme nu cuprind prevederi referitoare la masurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi. In plus, ele, desi sunt in curs, nu reglementeaza situatia persoanelor impotriva carora s-a dispus inceperea urmaririi penale potrivit vechilor dispozitii, ceea ce va genera dificultati de interpretare in practica.
APADOR-CH a afirmat, intr-un comunicat de presa de pe 30 ianuarie, ca se opune reintroducerii posibilitatii interceptarii comunicatiilor mai inainte de inceperea urmaririi penale. Astfel, APADOR-CH a subliniat ca anchetarea infractiunilor nu trebuie sa se rezume sau sa se axeze pe interceptari telefonice, intrucat astfel se ajunge la o incalcare grava si necontrolabila a vietii private.
Presedintele a facut o noua solicitare de modificare a Codurilor pe 31 ianuarie
Pe 31 ianuarie, conform unui comunicat de presa publicat de Presedintie, Traian Basescu i-a cerut lui Victor Ponta sa opereze, in cursul acelei zile, prin OUG, modificarile la CPP solicitate, inca din luna septembrie a anului trecut, de presedinta ICCJ, Livia-Doina Stanciu, si de procurorul-sef al DNA, Laura-Codruta Kövesi.
Europarlamentarul Monica Macovei a sustinut si ea, pe blog-ul personal, intre 29 si 31 ianuarie, ca este nevoie sa se amane intrarea in vigoare a noilor Coduri, penal si de procedura penala, deoarece favorizeaza faptele de coruptie si sistemul nu este pregatit.
In dupa-amiaza zilei de 31 ianuarie, Victor Ponta a precizat, conform Mediafax, ca Guvernul va aproba mici ajustari la CPP care vor clarifica si problema interceptarilor, pe baza unei centralizari care va fi prezentata vineri pe site-ul MJ.
Premierul a mai spus ca aceasta clarificare ar permite inceperea urmaririi penale "fata de fapte si nu fata de persoane" si ca, la inceputul acestei saptamani, in Parlament va fi aprobata o lege de abrogare a articolului 278 din noul Cod penal care poate ingradi libertatea si activitatea mass-media.
In aceste conditii, pe 31 ianuarie, pe site-ul MJ, au fost publicate, spre dezbatere publica, doua proiecte de acte normative, dintre care o lege si o OUG. Aceasta din urma a intrat astazi in vigoare, odata cu publicarea in Monitorul Oficial.
De asemenea, OUG nr. 3/2014 cuprinde mai multe propuneri discutate in sedinta din 30 ianuarie a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceste propuneri au fost trimise de CSM catre MJ pentru a completa Legea de punere in aplicare a Codului penal, Codului de procedura penala si a Legii nr. 304/2004.
MJ a publicat proiectul de OUG pe 31 ianuarie
Potrivit presei centrale, pe 30 ianuarie, premierul Victor Ponta a declarat ca nu poate modifica noul CP si noul CPP prin OUG.
Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, a declarat pe 31 ianuarie, pentru Mediafax, ca nu exista nicio problema cu privire la emiterea unei OUG in cazul unor eventuale modificari a noilor reglementari in materia penala, care au intrat in vigoare la 1 februarie.
Premierul i-a raspuns ca doreste opinia intregii Curti. Cu toate acestea, pe 31 ianuarie, MJ a publicat o OUG prin care intentioneaza sa modifice CPP.
APADOR-CH a considerat, intr-un comunicat de presa, ca printr-o OUG nu poate fi reglementat, nici macar partial, regimul supravegherii persoanelor, intrucat prin supraveghere (interceptarea telefoanelor/email-urilor/SMS-urilor/altor comunicatii, urmarirea persoanei in spatiul public si/sau la domiciliu etc.) este afectat un drept prevazut in Constitutie, respectiv dreptul la viata intima, familiala si privata prevazut, si ocrotit, in articolul 26 din Constitutie.
In plus, art. 115 alin. 6 din Constitutie interzice expres emiterea de OUG prin care se afecteaza drepturile si libertatile prevazute in Constitutie, conform APADOR-CH.
In plus, art. 115 alin. 6 din Constitutie interzice expres emiterea de OUG prin care se afecteaza drepturile si libertatile prevazute in Constitutie, conform APADOR-CH.
"Or, efectul produs de ordonanta de urgenta al carei proiect este in discutie, de a largi sfera persoanelor care vor putea fi supravegheate de la cei care au savarsit o infractiune la toti cei care ar putea savarsi candva o infractiune, reprezinta o afectare a dreptului persoanei la viata intima, familiala si privata. De aceea, asociatia considera ca, pentru respectarea caii constitutionale, este necesar ca modificarile preconizate ale noului cod de procedura penala sa nu se faca prin ordonanta de urgenta (OUG), ci prin lege, astfel ca prezentul proiect de OUG ar trebui inlocuit cu un proiect de lege", se detalia in comunicatul APADOR-CH.
Vor fi desfiintate 30 de instante si de parchete
Conform celui de-al doilea proiect de act normativ de pe site-ul MJ, cel de Lege privind desfiintarea unor instante judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea, MJ doreste sa desfiinteze 30 de instante judecatoresti si parchetele de pe langa acestea. Aceasta lege se va intra in vigoare la trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial, urmand sa se aplice de la 1 iunie 2014, daca va fi adoptata.
Personalul acestor instante urmeaza sa fie transferat pana la 1 iunie 2014, cu prioritate, la instantele si parchetele care preiau competenta teritoriala a celor desfiintate sau, in functie de necesitati, la alte instante sau parchete. Aceeasi regula se va aplica si pentru cauzele aflate pe rol, la instantele care urmeaza sa fie desfiintate, sau cele care vor fi introduse pe rol pana la 1 mai 2014, la aceste instante.
Defiintarea celor 30 instantelor a aparut dupa intrarea in vigoare a noilor prevederi procesual penale si ca urmare a unor studii si rapoarte facute intre anii 2009 - 2012, potrivit expunerii de motive. Mai exact, noile prevederi procesuale care se aplica de la 1 februarie 2014 prevad ca o instanta penala nu poate functiona decat cu un numar minim de 4 judecatori. Daca s-ar mentine toate instantele existente in prezent, corelate cu noua reglementare, ar creste mult costurile de care au nevoie instantele, ca sa functioneze.
In fisierele atasate puteti consulta comunicatul de presa al DNA, propunerile CSM-ului de modificare a noilor reglementari din domeniul penal, articolul 140 din noul CPP, OUG de modificare a CPP si legea pentru desfiintarea unor instante.
eusaisapte