Nu doar anumiti candidati au talent, asta ar trebui sa fie evident. Mai mult decat atat, talentul in sine nu este nici pe departe suficient pentru a performa cu succes intr-un job. Presupunand, asadar, ca ne bazam evaluarea din timpul procesului de recrutare pe ideea ca succesul anterior intr-un job este o dovada a talentului si, implicit, a potrivirii cu pozitia pentru care recrutam, avem sanse mari sa dam gres.
Este adevarat ca, in timpul interviului, trebuie sa strangem dovezi despre performante anterioare, dar, in egala masura, trebuie sa ne preocupam de motivatie, de dorinta candidatului de a face jobul respectiv. Talentul fara interes nu valoreaza mare lucru, dupa cum o demonstreaza si articolul de pe ERE pe care vi-l recomandam azi.
Asa cum veti vedea citindu-l, faptul ca un profesionist lucreaza de 25 de ani intr-un anumit domeniu nu este in sine o garantie ca va performa cu succes odata angajat. Teoretic, am putea deduce ca daca a "supravietuit" atat de mult intr-o anumita zona profesionala are talentul innascut (sau macar dobandit) pentru a face fata cu brio responsabilitatilor.
Practic, multi profesionisti raman intr-un anumit domeniu in virtutea inertiei si longevitatea nu mai este un indicator al succesului (nici personal si nicidecum organizational).
Concluzia ar trebui sa fie simpla. Daca un manager sustine ca are nevoie de subordonati talentati, pledoaria trebuie sa fie mai degraba in favoarea celor cu scor mare pe dimensiunea de motivatie si o corelatie buna cu experienta anterioara. In niciun caz, insa, lipsa unei experiente extinse in zona profesionala de interes pentru angajator nu ar trebui sa fie un factor eliminator.
Talentul fara motivatie ramane, pana la urma, o "branza buna in burduf de caine".
Descoperiti mai multe argumente in acest sens citind tot articolul Only Some People Are Talented.
Articol aparut initial pe www.portalhr.ro. Puteti citi AICI articolul original.
Comentarii articol (0)