Greva de la Atelierele CFR Grivita a izbucnit pe 15 februarie 1933, ca urmare a conditiilor din ce in ce mai precare de lucru ale ceferistilor, cauzate de contextul Marii Depresiuni de la nivel mondial care a afectat Romania.
Potrivit Wikipedia, greva s-a transformat rapid intr-o revolta si a dus la ciocniri intre lucratorii de cale ferata si jandarmi, precum si la moartea a sapte persoane, intre care si Vasile Roaita, un tanar lucrator a carui imagine a fost folosita ulterior de catre propaganda regimului comunist timpuriu.
Din cauza marii crize economice inceputa in 1929, Guvernul roman a impus in 1932 o serie de masuri nepopulare pentru a face fata crizei. Astfel a introdus masura "curbelor de sacrificiu" prin care intreprinderile industriale au suspendat indemnizatia de chirie si "alocatia de scumpete", ceea ce a provocat reducerea salariilor muncitorilor cu aproximativ 25%.
Scanteia finala care a declansat revoltele a fost momentul 20 ianuarie 1933 cand, la Atelierele CFR Grivita din Bucuresti, administratia a anuntat ca plata salariilor se va face numai daca lucratorii vor prezenta dovada achitarii impozitelor pe ultimii trei ani.
Pe 15 februarie 1965, steagul cu frunza rosie de artar a fost inaugurat ca drapel national al Canadei. Astfel, frunza de artar a devenit cel mai proeminent simbol al Canadei.
Culoarea frunzelor de artar de pe blazonul Canadei a fost schimbata in 1957 din verde in rosu, aceasta fiind una dintre culorile oficiale ale Canadei.
Numerosi istorici sustin ca frunza de artar a inceput sa fie utilizata ca simbol canadian inca din 1700.
"Grupul de la Visegrád" sau V4, este o organizatie de cooperare formata din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia si Ungaria, asociere similara uniunii economice vest-europene Benelux.
Pe 15 februarie 1991, in cetatea medievala Visegrád din Ungaria, Václav Havel - presedintele Cehoslovaciei, Lech Walesa - presedintele Poloniei si József Antall - primul ministru al Ungariei au semnat o declaratie comuna prin care isi asigurau sprijin reciproc in vederea integrarii politice si economice in Uniunea Europeana.
De asemenea, prin acelasi document au fost puse bazele unei stranse cooperari regionale intre statele semnatare.
- 1564: Galileo Galilei, fizician si astronom renascentist
- 1710: Regele Ludovic al XV-lea al Frantei
- 1840: Titu Maiorescu, intemeietor al criticii romanesti moderne, fondatorul "Junimii", membru fondator al Societatii Academice Romane
- 1850: Ion Andreescu, pictor roman ales membru al Academiei Romane post-mortem
- 1851: Spiru Haret, matematician, sociolog si om politic liberal, organizatorul invatamantului romanesc de dupa 1864, membru al Academiei Romane
- 1621: Michael Praetorius, compozitor german
- 1781: Gotthold Ephraim Lessing, scriitor si filosof german
- 1959: Owen Willans Richardson, fizician britanic, laureat Nobel
- 1965: Nat King Cole, pianist, interpret de jazz si cantautor american
- 1988: Richard Feynman, fizician american, laureat al Premiului Nobel
Comentarii articol (1)