Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se va reuni pentru prima data dupa 1229 de ani. Ce rol a avut pana acum in viata de zi cu zi?

Primul Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe a fost organizat in anul 325, la Niceea, fiind convocat de imparatul Constantin cel Mare. Initierea sinodului a pornit de la un preot care nega divinitatea lui Iisus Hristos. Aceasta controversa a creat una dintre cele mai mari divizari din crestinism.

Pentru a contracara negarea divinitatii lui Iisus, in cadrul sinodului din 325, Biserica Ortodoxa a formulat un nou Crez (o rugaciune din timpul botezului si a Liturghiei) decat cel folosit pana atunci si a stabilit cand trebuie sa se tina Pastele, respectiv de prima luna plina, dupa echinoctiul de primavara si dupa Pastele evreiesc.

Astfel, acesta este motivul pentru care in prezent crestinii ortodocsi sarbatoresc Pastele, in general, in luna aprilie. In plus, zilele libere legale acordate ortodocsilor cu aceasta ocazie, influenteaza modul in care se desfasoara anumite activitati economice si politice. De exemplu, autoritatile nu vor stabili niciodata alegerile electorale in aceasta zi, deoarece risca o prezenta la vot redusa.

O alta decizie importanta luata in cadrul primului sinod de la Niceea a fost aceea ca s-a stabilit ca unii clerici ortodocsi, pana la un anumit rang, se pot casatori. Astfel, in prezent, preotii ortodocsi de mir se pot casatori spre deosebire de cei catolici.

In concordanta cu acest aspect, preotii ortodocsi de mir pot desfasura mai multe activitati sociale la care clericii monahali nu au dreptul.

Intaietatea Patriarhiei Constantinopolului in Biserica Ortodoxa a fost stabilita acum 1633 de ani

In condiile in care divizarea in randul bisericii ortodoxe a continuat, in 381, conducatorii Bisericii Ortodoxe s-au reunit intr-un nou sinod, dar la Constantinopol. In cadrul acestui conciliu, ei au completat Crezul cu inca o parte, dandu-i forma finala care se foloseste si in prezent, in cadrul ceremoniei botezului.

In plus, in cadrul celui de-al doilea sinod, ierarhia din cadrul bisericii ortodoxe a fost clarificata. Mai exact, Episcopia Constantinopolului (devenita, intre timp, patriarhie) a fost numita prima in ierarhie, avand intaietate asupra celorlalte bisericii, mai putin cea a Romei.

Decizia a ramas in vigoare de-atunci pana in prezent, chiar daca, de-a lungul celor 12 secole, au mai fost diverse dispute intre liderii bisericii ortodoxe in ceea ce priveste atributiile care decurg din aceasta intaietate.

Astfel, in prezent, Patriarhia Constantinopolului are in subordine urmatoarele patriarhii si biserici:

• Patriarhia Alexandriei,
• Patriarhia Antiochului
• Patriarhia Ierusalimului,
• Patriarhia Rusiei,
• Patriarhia Serbiei,
• Patriarhia Romaniei,
• Patriarhia Bulgariei,
• Patriarhia Georgiei,
• Biserica Ciprului,
• Biserica Greciei,
• Biserica Poloniei,
• Biserica Albaniei, 
• Biserica Cehiei, 
• Biserica Slovaciei
• Biserica Autonoma a Finlandei,
• Biserica Autonoma a Estoniei.

In plus, jurisdictia Patriarhiei Constantinopolului se intinde asupra tuturor ortodocsilor. In prezent, in intreaga lume, aproximativ 300 de milioane de persoane se declara crestini ortodocsi, dintre care cei mai multi sunt din estul si din nordul Europei, de pe coasta nordica a Mediteranei si din Orientul Mijlociu.

Doua concilii au fost organizate in secolul al V-lea

Controversele din cadrul bisericii ortodoxe pe tema divinitatii lui Iisus au continuat insa. Aceste dezbateri s-au intetit atat de mult incat in anul 431 s-a reunit cel de-al treilea sinod, la Efes.

In cadrul acestuia, reprezentantii bisericii au stabilit ca Iisus este o singura persoana, si nu doua, una divina si una omeneasca, asa cum sustineau contestatarii. Aceasta idee a fost denumita "Theotokos", care semnifica crearea omului dupa chipul lui Dumnezeu. In plus, pentru a o intari, acest sinod a reconfirmat rugaciunea Crezul care fusese stabilita cu 50 de ani inainte.

In conditiile in care controversele in ceea ce priveste divinitatea lui Hristos au continuat, dupa 20 de ani, in 451, liderii bisericii ortodoxe s-au reunit in cel de-al patrulea mare sinod ecumenic, care a avut loc, iarasi, la Constantinopol. Reunirea a fost provocata de o controversa despre firea lui Iisus. Pentru a o clarifica, sinodul a stabilit ca Iisus a avut doua firi desavarsite, una umana si alta divina.

Acum 13 secole s-a stabilit ca preotii trebuie sa se casatoreasca inainte de hirotonire

In ciuda deciziei luate in cadrul celui de-al patrulea sinod, controversa asupra firii lui Iisus s-a accentuat atat de mult incat a intervenit statul in calmarea spiritelor. Astfel, imparatul Iustinian I al Bizantului a convocat cel de-al cincilea mare sinod bisericesc, in 553, la Constantinopol.

Acest sinod a reconfirmat dubla natura a lui Hristos. In plus, imparatul Iustinian si-a declarat credinta ortodoxa printr-un imn care este interpretat si acum in timpul slujbelor. 

Cu toate acestea, dezbaterea privind firea lui Iisus a continuat mai aprig decat pana atunci, ducand la aparitia unor noi biserici. Aceasta situatie i-a ingrijorat atat de mult pe conducatorii Imperiului Bizantin, care se confruntau cu amenintarea Imperiului musulman, incat Imparatul Constantin al-IVl-lea Pogonatos a convocat, in 680, cel de-al saselea sinod ecumenic, la Constantinopol. In cadrul acestuia s-a stabilit ca cele doua firi ale lui Hristos au avut misiuni si activitati diferite, dar erau unite in mod tainic intr-o singura persoana divina.

Ultimele doua sinoade au fost completate de unul strict administrativ, astfel ca este denumit al cincilea - saselea. Pe acesta l-a convocat imparatul Iustinian al II-lea, in 692, la Constantinopol. Dupa mai multe dispute dintre biserica de la Constantinopol si cea de la Roma, s-a stabilit ca taina preotiei are intaietate in fata casatoriei. Regula a ramas de-atunci pana in prezent, astfel ca preotii se pot casatori doar inainte de hirotonire. 

Icoanele trebuie sa fie doar cinstite

In secolul al VIII-lea, icoanele au devenit o controversa care a putut fi rezolvata doar in cadrul unui nou sinod, cel de-al saptelea, care a avut loc in 787, la Niceea. Mai exact, ortodocsii ajunsesera sa atribuie atatea minuni si sa se inchine atat de mult la icoane, incat biserica a considerat ca oamenii le atribuiau acelasi statut ca lui Dumnezeu. Acest fapt i-a facut pe unii clerici sa elimine icoanele din biserica.

Pentru a clarifica situatia, liderii bisericii ortodoxe au stabilit, in cadrul acestui sinod, ca icoanele pot fi doar cinstite, iar oamenii nu se inchina lor, ci celor reprezentati in ele.

Cu toate acestea, dezbaterea privind bisericile a fost clarificata de-abia in 843, cand a fost proclamata venerarea incoanelor in bisericile ortodoxe, dupa un sinod regional care a avut loc la Constantinopol. Ca urmare a acestei decizii, in prezent, exista specializari din invatamantul ecumenic si cel al artelor destinate studiului si realizarii icoanelor. In plus, exista artisti si comercianti specializati in icoane.

Important! In cadrul celui de-al saptelea sinod, liderii bisericii au luat si decizii administrative. Mai exact, a fost condamnata hirotonirea pentru bani si alegerea episcopilor de catre autoritatile statului.

Cel de-al optulea sinod se va reuni peste 2 ani    

In timpul unei intalniri a inaltilor clerici din biserica ortodoxa, denumita Sinaxa Intaistatatorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, care s-a desfasurat intre 6 si 9 martie 2014, la Istanbul, acestia au decis data celui de-al optulea Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Acesta urmeaza sa se reuneasca in 2016, in preajma Sarbatorilor Rusaliilor, in jur de 20 iunie, in acelasi oras.

Odata cu acest anunt, liderii bisericii ortodoxe au prezentat si cum se va desfasura procesul de pregatire a noului sinod.

In plus, ei au anuntat principalele teme care vor fi dezbatute, respectiv urmatoarele:

• Diaspora ortodoxa. Determinarea jurisdictiei comunitatilor ortodoxe de dincolo de frontierele nationale.
• Procedura de recunoastere a autocefalei.
• Procedura de recunoastere a statutului de autonomie.
• Dipticul. Recunoasterea canonica reciproca a Bisericilor Ortodoxe.
• Uniformizarea calendarului sarbatorilor.
• Reguli si impedimente pentru Taina casatoriei.
• Regula Postului in lumea moderna.
• Relatia cu alte confesiuni crestine.
• Miscarea ecumenica.
• Contributia crestinismului ortodox la stabilirea in lume a idealurilor crestine de pace, fraternitate si libertate.

Conform acestui program, conducatorii Bisericii Ortodoxe urmeaza sa dezbata intaietatea bisericilor din actuala ierarhie.

De asemenea, data unor sarbatori crestine ar putea fi schimbata in urma acestui sinod, ceea ce ar influenta si activitatea economica.

In plus, liderii Bisericii Ortodoxe ar putea lua decizii care sa modifice modul in care se desfasoara casatoria in randul clericilor sau in randul mirenilor.

De asemenea, ei ar putea discuta in ce mod si cum urmeaza sa stabileasca relatii de colaborare cu alte confesiuni crestine. Acest fapt ar putea detensiona sau tensiona unele situatii politice si sociale, in functie de rolul religiei in tarile unde predomina acele confesiuni crestine.