De ce sarbatorim Pastele in date diferite?

Diferentele cu privire la data serbarii Pastelui au creat controverse si dezbinari in unele Biserici. Pentru a se realiza o uniformizare a sarbatorii Pastelui, in cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit: Pastile vor fi serbate intotdeauna duminica.

Aceasta duminica va fi imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara. Cand data Pastelui iudaic cade duminica, Pastele crestin va fi serbat duminica urmatoare, pentru a nu fi serbat in acelasi timp cu cel iudaic, dar nici inaintea acestora.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit ca data Pastelui din fiecare an, va fi calculata de catre Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, si celorlalte Biserici crestine.

Data Pastelui depinde de doua fenomene naturale: unul cu data fixa - echinoctiul de primavara, iar altul cu data schimbatoare - luna plina. Aceasta din urma face ca data Pastilor sa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare in unii ani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el.

Nici dupa Sinodul de la Niceea n-au incetat deosebirile intre diferitele regiuni ale lumii crestine, in ceea ce priveste data serbarii Pastelui si din nefericire, nici astazi nu exista uniformitate in aceasta privinta intre Apusul si Rasaritul crestin.

Calendarul vechi versus calendarul nou

Aceasta situatie se datoreaza faptului ca bisericile calculeaza data pentru serbarea Invierii lui Hristos dupa calendare diferite.

La inceput, s-a adoptat in toata crestinatatea calendarul conceput de Sosigene, in anul 46. i.d. Hr., in vremea lui Iuliu Cezar, insa acesta avea o intarziere de 11 minute si cateva secunde fata de calendarul astronomic.

Astfel, la fiecare perioada de 128 ani aceasta intarziere se ridica la o zi, iar la intervale mai mari de timp ea constituia o problema in ce priveste stabilirea datei Sfintelor Pasti.

Dupa cateva incercari de indreptare a acestui calendar, Dionisie Exiguul a intocmit, in anul 540, un calcul pascal care incetul cu incetul a fost adoptat in tot Apusul.

Aceasta unitate a durat pana la reforma papei Grigorie al XIII-lea, care, in anul 1582, intreprinde o a alta indreptare a calendarului, luand masuri de corectare a metodei de calcul calendaristic pentru viitor, asa incat intarzierea de o zi sa se petreaca nu la 128 ani, ci la circa 4000 ani.

Aceasta reforma se cunoaste sub numele de reforma gregoriana, iar calendarul s-a numit gregorian. Acest nou calendar nu a mai corespuns cu cel vechi, al lui Dionisie Exiguul, astfel ca, din 1583, Rasaritul si Apusul n-au mai serbat Pastele la aceeasi data decat din intamplare.

In anul 1924 s-a hotarat, la Constantinopol, o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul indreptat. Insa, unele Biserici Ortodoxe nu au reusit sa puna in aplicare aceasta hotarare. Astfel, Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxa Rusa, Biserica Ortodoxa Sarba pastreaza calendarul neindreptat.

Pentru a mentine o unitate ortodoxa in serbarea Pastelui, din anul 1927, s-a luat hotararea ca si Bisericile care au adoptat calendarul indreptat, sa serbeze Pastele dupa calendarul neindreptat. Aceasta hotarare a fost intarita si de Consfatuirea inter-ortodoxa de la Moscova din iulie 1948.

Diferenta de serbare a Pastelui, dupa cele doua calendare, poate varia pana la cinci saptamani. De exemplu, daca Pastele cade la 22 martie pe stil vechi, aceasta zi corespunde cu 4 aprilie pe stil nou (22 martie+13 zile), dupa cum 25 aprilie pe stil vechi este 8 mai pe stil nou.

De aici vine uneori si diferenta dintre Pastele serbat pe stil vechi si cel serbat pe stil nou.

 

Sursa: Crestinortodox.ro