Noile Coduri penale au modificat regulile privind concurenta - Doua aspecte la care trebuie sa fie atenti contribuabilii

La 1 februarie 2014, o data cu intrarea in vigoare a noului Cod penal si a noului Codul de procedura penala, au devenit aplicabile si dispozitiile legilor de punere in aplicare a codurilor, respectiv Legea nr. 187/2012 si Legea nr. 255/2013. Acestea din urma au adus modificari si altor acte normative ce contin dispozitii penale, printre care se numara Legea Concurentei nr. 21/1996 republicata.

Mai exact, in acest sens, atrag atentia doua modificari importante, respectiv cele care vizeaza necesitatea obtinerii mandatatului judiciar de catre Consiliul Concurentei pentru a desfasura inspectii inopinate si imunitatea/reducerea pedepsei de care poate beneficia, in anumite conditii, persoana care denunta organelor de urmarire penala incalcarea prevederilor articolului 5 alineat 1 din Legea Concurentei.

Conform art. 5 alin. (1) din Legea Concurentei, sunt interzise orice intelegeri intre intreprinderi, decizii ale asociatiilor de intreprinderi si practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect impiedicarea, restrangerea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care:

• stabilesc, direct sau indirect, preturi de cumparare ori de vanzare sau orice alte conditii de tranzactionare;
• limiteaza sau controleaza productia, comercializarea, dezvoltarea tehnica sau investitiile;
• impart pietele sau sursele de aprovizionare;
• aplica, in raporturile cu partenerii comerciali, conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurential;
• conditioneaza incheierea contractelor de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte;
• constau in participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte;
• elimina de pe piata alti concurenti, limiteaza sau impiedica accesul pe piata si libertatea exercitarii concurentei de catre alte intreprinderi, precum si intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumite intreprinderi fara o justificare rezonabila.

Totusi, interdictia prevazuta mai sus nu se aplica intelegerilor sau categoriilor de intelegeri intre intreprinderi, deciziilor sau categoriilor de decizii ale asociatiilor de intreprinderi, practicilor concertate sau categoriilor de practici concertate, atunci cand acestea indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:

• contribuie la imbunatatirea productiei sau distributiei de marfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurand, in acelasi timp, consumatorilor un avantaj corespunzator celui realizat de partile la respectiva intelegere, decizie ori practica concertata;
• impun intreprinderilor in cauza doar acele restrictii care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
• nu ofera intreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta de& pe o parte substantiala a pietei produselor in cauza.

Consiliul Concurentei are nevoie de un nou document pentru a face inspectiile inopinate

Inainte de noua modificare, Consiliul Concurentei era abilitat sa desfasoare inspectii inopinate in spatiile apartinand intreprinderilor (sau chiar ale asociatiilor de intreprinderi) fara a avea nevoie de o autorizare judiciara, ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei fiind suficient pentru aceasta.

Incepand cu 1 februarie 2014, pe langa ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei, autoritatea de concurenta trebuie sa obtina si o autorizare judiciara pentru a desfasura inspectii in spatii, inclusiv terenuri si mijloace de transport, apartinand intreprinderilor.

Mai exact, autorizarea judiciara a fost, si este in continuare, necesara pentru inspectiile ce vizeaza domiciliul, terenurile sau mijloacele de transport apartinand conducatorilor, administratorilor, directorilor si altor angajati ai intreprinderilor supuse investigatiilor. De asemenea, autorizarea judiciara trebuie sa includa, printre altele, indicatii clare cu privire la obiectul inspectiei si spatiile ce urmeaza a fi inspectate. Din acest motiv, este foarte important ca reprezentantii intreprinderii sa verifice atent continutul mandatului, pentru a contesta cu succes legalitatea inspectiei, atat in privinta caii de atac, cat si ulterior in cadrul investigatiei Consiliului Concurentei si, in final, in instanta in cazul in care autoritatea de concurenta impune o sanctiune.

Aceasta modificare a Legii Concurentei urmeaza influentele de la nivel european in materie, mai multe state europene avand prevederi similare in legislatiile nationale (spre exemplu Austria, Germania, Franta, Ungaria, Letonia, Polonia, Suedia), in timp ce alte legislatii solicita obtinerea mandatului judiciar numai in cazul opozitiei la inspectie.

In cazul Romaniei, autorizarea judiciara este data prin incheiere de Curtea de Apel Bucuresti, in baza unei solicitari justificate a Consiliului Concurentei. Incheierea Curtii de Apel poate fi contestata, atat de Consiliul Concurentei, cat si de intreprinderea/intreprinderile vizate, din momentul comunicarii, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara ca aceasta contestatie sa suspende automat derularea inspectiei Consiliului Concurentei.

Termenul pentru introducerea contestatiei la ICCJ este de 48 de ore de la momentul comunicarii autorizarii judiciare reprezentantilor intreprinderii investigate. Termenul de atac este unul foarte scurt, ceea ce face obligatorie contactarea unui avocat specializat imediat dupa primirea ordinului.

Numarul inspectiilor va scadea, dar nu cu mult

Desi la prima vedere s-ar putea crede ca numarul inspectiilor inopinate va scadea, in practica am putea sa constatam un fenomen contrar. Avand in vedere ca inspectiile inopinate reprezinta principala arma a Consiliului Concurentei in strangerea de probe pentru investigatiile sale, este de asteptat ca autoritatea de concurenta sa isi motiveze temeinic solicitarile adresate Curtii de Apel. 

Mai mult, este cunoscut faptul ca autoritatea de concurenta are o buna colaborare cu instantele judecatoresti, data fiind rata de succes a Consiliului privind autorizarile judiciare pentru inspectarea spatiilor private.

Asadar, este foarte probabil ca numarul inspectiilor inopinate derulate de autoritatea de concurenta sa nu scada in mod considerabil.

Un alt argument in sustinerea acestei afirmatii este practica din alte state europene. Spre exemplu in Austria, unde, desi este necesara autorizarea judiciara, autoritatea de concurenta locala desfasoara un numar ridicat de inspectii. 

Pedeapsa pentru nerespectarea concurentei poate fi micsorata

Prin recenta modificare a Legii Concurentei, facuta ca urmare a introducerii noilor Coduri penale, articolul 60 din aceasta lege prevede acum posibilitatea obtinerii imunitatii/reducerea pedepsei de catre persoana care, in mod intentionat, concepe sau organizeaza vreuna din practicile interzise prevazute de aceasta lege. Astfel, in acest sens, trebuie avute in vedere trei modificari, in esenta.

In primul rand, noua reglementare stabileste exact cine este vizat de prevederile articolului: persoana care exercita functia de administrator, reprezentant legal ori care exercita in orice alt mod functii de conducere intr-o intreprindere si care concepe sau organizeaza in mod cumulat una din practicile interzise ale art. 5 alin. (1), ce nu sunt exceptate, potrivit prevederilor urmatorului alineat al aceluiasi articol.

In al doilea rand, maximumul pedepsei cu inchisoarea este acum de 5 ani, comparativ cu 3 ani cat era inainte de 1 februarie. In plus, infractiunea poate fi pedepsita si/sau cu amenda.

In al treilea rand, poate cea mai interesanta modificare adusa articolului este posibilitatea persoanei denuntatoare de a beneficia de nepedepsire, respectiv imunitate. Pentru a beneficia de aceasta prevedere a legii, persoana in cauza trebuie sa:

• denunte organelor de urmarire penala participarea sa la comiterea infractiunii,
• la momentul denuntului sa nu fi fost inceputa urmarirea penala si
• denuntul facut sa permita identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti.

Daca denuntul este facut in timpul urmaririi penale, persoana in cauza beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei.

Aceasta modificare are rolul de a incuraja persoanele de decizie din intreprinderi sa aplice in cadrul programului de clementa al Consiliului Concurentei, program ce pana in prezent a fost foarte rar accesat de intreprinderi. Pana in acest moment, un singur astfel de caz a fost finalizat, desi programul de clementa a beneficiat de o promovare puternica, inca din anul 2009.  

In plus, este de asteptat o intensificare a colaborarii, la nivel administrativ, intre Consiliul Concurentei si organele de urmarire penala, fapt ce ar trebui, cel putin in teorie, sa faciliteze aplicarea noilor prevederi.

Important! Trebuie avut in vedere faptul ca succesul unei cereri de clementa nu conduce in mod automat la imunitate, sau la reducerea pedepsei pentru persoana fizica implicata, astfel ca aceasta problema trebuie abordata cu maximum de diligenta si atentie. De altfel, o strategie deficitara poate prejudicia, atat persoana fizica implicata, cat si intreprinderea.

In concluzie, modificarile aduse Legii Concurentei dau o noua perspectiva asupra inspectiilor inopinate si asupra cererilor de clementa, pe de o parte, stabilind un control judiciar pregnant si, pe de alta parte, promovand recunoasterea si denuntarea incalcarilor grave ale acestei legi. De asemenea, cresterea numarului cererilor de clementa va usura efortul probatoriu al autoritatii de concurenta si va genera un nou val de sanctiuni aplicate agentilor economici.