Principalele aplicatii de tip e-banking sunt internet banking-ul (i-banking), home banking-ul (h-banking) si mobile banking-ul (m-banking).
Dupa cum sunt definite de catre Banca Nationala a Romaniei in Regulamentul nr. 6/2006, aceste aplicatii sunt instrumente de plata electronica disponibile de la distanta ce permit utilizatorilor sa aiba acces la fondurile aflate in contul detinatorului si prin intermediul carora se pot efectua plati catre un beneficiar sau alt gen de operatiuni de transfer de fonduri. In plus, aplicatiile de e-banking necesita, de regula, un nume de utilizator ori un cod personal de identificare, parola sau orice alta dovada a identitatii necesara autentificarii.
Mai exact, aplicatia de internet-banking se acceseaza printr-un navigator web, la o adresa de site securizat, pus la dispozitie de catre banca. Fiecare client abonat la internet banking detine un cont, pe care utilizatorul il foloseste prin introducerea unui ID si a unui cod generat automat.
Apoi, home-banking-ul se bazeaza pe un software furnizat de catre banca, instalat la sediul detinatorului, pe o statie de lucru individuala sau in retea.
In cazul mobile-banking-ului, operatiunile bancare se efectueaza prin intermediul dispozitivelor mobile, smartphone sau tablete. Utilizatorul are acces la conturile sale, poate primi alerte despre modificarile ce au loc in conturi, poate plati facturi prin scanarea codului de bare si realiza transferuri prin cod QR, poate face viramente intrabancare intre conturile sale si catre conturile altor titulari, viramente interbancare si isi poate plati facturile.
Taxele si impozitele pot fi achitate prin Ghiseul.ro
Prin e-banking se pot realiza operatiuni de transfer de fonduri, schimb valutar, constituire de depozite sau obtinerea de informatii privind soldul conturilor si operatiunile efectuate.
Diversitatea operatiunilor care pot fi desfasurate prin aceste instrumente se reflecta inclusiv in posibilitatea de plata a impozitelor si a facturilor fara a fi necesara deplasarea la ghiseele institutiilor sau furnizorilor de utilitati. Un exemplu in acest sens il reprezinta Sistemul National Electronic de Plata Online a Taxelor si Impozitelor utilizand Cardul Bancar (SNEP), care a implementat platforma Ghiseul.ro. Prin intermediul acestei platforme se pot plati online:
- impozite pe proprietati,
- taxe stabilite de institutiile beneficiare inregistrate in sistem sau amenzi contraventionale, cu deducerile aferente in cazul platii in 48 ore.
Printre institutiile care fac parte din sistem se regasesc peste 70 de primarii, conform Ghiseul.ro.
Mai exact, SNEP pune la dispozitia utilizatorilor doua modalitati de plata:
- sectiunea de plata fara autentificare, prin intermediul careia pot fi platite doar taxe si impozite al caror cuantum este deja cunoscut contribuabilului;
- sectiunea de plata cu autentificare, prin intermediul careia contribuabilul, pentru a-si achita obligatiile, trebuie sa se autentifice in sistem prin introducerea unui nume de utilizator si a unei parole furnizate in acest sens; astfel, utilizatorul poate selecta obligatia de plata aferenta uneia dintre institutiile publice beneficiare, consultarea in timp real a obligatiilor de plata si istoricul tranzactiilor.
Care sunt avantajele
Principalul avantaj al e-banking-ului il constituie mobilitatea. Prin accesarea serviciului de e-banking, clientul efectueaza operatiuni bancare la distanta 24 ore din 24, 7 zile din 7. Astfel, nu mai este necesara deplasarea sa la banca, evitand cozile de la ghisee.
De asemenea, datorita neinterventiei factorului uman se reduc erorile si comisioanele standard pentru operatiuni.
Totodata, prin e-banking clientul poate efectua plati la care sa obtina in timp real confirmarea si extrasele de conturi curente cu aceste operatiuni.
In plus, platile prin e-banking pot fi programate, respectiv pot fi setate cu o data in viitor pentru procesarea sau finalizarea tranzactiei.
De asemenea, prin e-banking, platile pot fi directionate catre Trezoreria Statului.
Care sunt dezavantajele
Principalul dezavantaj al e-banking-ului este siguranta tranzactiilor. Cu toate ca bancile dau asigurari clientilor cu privire la siguranta operatiunilor, insusi mediul in care sunt efectuate, internetul, predispune acest serviciu atacurilor informatice.
In pofida masurilor de securitate luate de banci, un exemplu de atacuri indreptate impotriva clientilor il reprezinta phishing-ul. Clientii sunt indusi in eroare prin prezentarea unor site-uri clonate ale bancilor, solicitandu-li-se furnizarea de date cu caracter personal sau confidentiale, detalii despre cont sau chiar parola si PIN-ul pe care le folosesc in accesarea contului bancar, pe motiv de actualizare a contului sau de rezolvare a unor probleme tehnice.
Analizand utilizarea aplicatiilor tip e-banking si instrumentele traditionale de plata (ordinul de plata, cecul, biletul la ordin si cambia), putem observa ca, desi acestea din urma au fost modernizate, fiind preluate de Sistemul Electronic de Plati, ele nu sunt cu adevarat adaptate dinamicii mediului de afaceri. Spre exemplu, cecurile si biletele la ordin nu pot fi emise in format electronic de catre tragator, fiind transpuse doar in momentul in care intra in circuitul interbancar spre incasare. De asemenea, ordinul de plata poate fi emis in format electronic numai in cazul in care ordonatorul platii dispune de un serviciu de e-banking, in lipsa serviciului, ordinul de plata fiind emis tot pe hartie.
Numarul partilor cu acces la datele de autentificare ar trebui sa fie limitat
Utilizarea e-banking-ului implica procesarea datelor cu caracter personal si folosirea retelelor de comunicatii electronice. Banca prelucreaza date cu caracter personal ale persoanelor fizice conform prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
Informatiile sensibile trebuie sa ramana in interiorul unei infrastructuri de plata sigure, atat in ceea ce priveste tratarea, cat si stocarea datelor. Este esential ca mecanismele de autentificare pentru operatiunile de plata sa fie concepute astfel incat sa includa masurile necesare pentru a garanta respectarea cerintelor privind protectia datelor cu caracter personal.
Mentionam in acest sens faptul ca Autoritatea Nationala de Supraveghere a Protectiei Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a efectuat investigatii care au vizat domeniul bancar si a aplicat sanctiuni atunci cand a constatat nerespectarea prevederilor Legii nr. 677/2001. De exemplu, prelucrarea nelegala a datelor cu caracter personal in domeniul bancar s-a concretizat prin dezvaluirea de catre o banca a CNP-ului, fara ca aceasta dezvaluire sa fie prevazuta in mod expres de o dispozitie legala. Mai exact, banca respectiva a dezvaluit CNP-ul, atat in cazul efectuarii unui transfer bancar catre un client al bancii (CNP-ul persoanei care efectueaza transferul este mentionat in detaliile tranzactiei, deci vizualizat de beneficiar), cat si in momentul in care un client a efectuat un transfer online catre un alt client al aceleiasi societati bancare (CNP-ul este afisat la detaliile despre tranzactie). Astfel, ANSPDC a confirmat faptul ca numarul partilor care au acces la datele de autentificare in timpul sau dupa efectuarea unei operatiuni de plata ar trebui sa fie limitat la cele care sunt strict necesare pentru realizarea operatiunii.
Piata de e-banking este dominata de internet banking
Conform datelor furnizate de catre Ministerul pentru Societatea Informationala (MSI), piata de e-banking era dominata in 2010 de internet banking. Mai precis, 90% din numarul total de utilizatori ai instrumentelor de plata cu acces la distanta foloseau internet banking, 7% din numarul total de utilizatori foloseau mobile banking, iar home-banking-ul era folosit doar 0,7% dintre acestia.
Comparativ cu 2009, numarul total al utilizatorilor de e-banking a crescut de mai bine de 2,6 ori in 2010. In ceea ce priveste numarul utilizatorilor de home-banking, se observa cea mai semnificativa crestere, de 4 ori mai mare in 2010 fata de 2009. Tot datele MSI indica faptul ca tranzactiile folosind mijloacele electronice de plata se defasoara predominant in moneda nationala, valoarea totala a tranzactiilor in valuta fiind de aproximativ 10 ori mai redusa.
In plus, intr-un articol din Business24.ro din 25 martie 2014, se mentioneaza ca detinatorii de carduri au facut, in 2013, plati online in valoare de circa 1 miliard de euro, din care doua treimi pentru cumparaturi din afara Romaniei, conform lui Catalin Cretu, director regional Visa Europe. Mai exact, tranzactiile online la comerciantii locali sunt in proportie de 38% catre companii de servicii (telecom si IT&C), 15% pentru utilitati si 14% pentru marfuri din catalog.
Potrivit unor studii publicate de Eurostat, in 2013, doar 4% dintre romani profitau de avantajele internet banking-ului, comparativ cu media europeana de 42%. Cele mai ridicate procente se intalnesc in tari precum Islanda si Norvegia (87%), Finlanda (84%), Danemarca, Olanda si Suedia (82%) sau Estonia (73%).