Termenele impuse de noua lege a retrocedarilor NU se aplica si in cazul dosarelor aflate pe rolul instantelor inainte de 20 mai 2013

Legea nr. 165/2013, denumita si noua lege a retrocedarilor, a intrat in vigoare la 20 mai 2013 si prevede ca plata despagubirilor in dosarele deja aprobate de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, precum si a sumelor instituite prin hotarari judecatoresti, ramase definitive si irevocabile, se va face in termen de 5 ani, in transe anuale egale, incepand cu data de 1 ianuarie 2014.

Acelasi act normativ prevede, la art. 33, ca cererile introduse in instante si nesolutionate pana la 20 mai 2013 vor fi solutionate dupa cum urmeaza:

a) in termen de 12 luni, entitatile investite de lege care mai au de solutionat un numar de pana la 2.500 de cereri;
b) in termen de 24 de luni, entitatile investite de lege care mai au de solutionat un numar cuprins intre 2.500 si 5.000 de cereri;
c) in termen de 36 de luni, entitatile investite de lege care mai au de solutionat un numar de peste 5.000 de cereri

Aceste termene curg de la data de 1 ianuarie 2014.

In plus, potrivit art. 4 din legea mentionata, noile dispozitii se aplica atat cererilor formulate si depuse, in termen legal, nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a noilor reguli, precum si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii.

Aceste reglementari au fost, insa, declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala a Romaniei, in urma unei exceptii ridicate de Eyal Munteanu si Magda Munteanu Tamar in Dosarul nr. 638/3/2013 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila. Mai exact, magistratii au admis exceptia de neconstitutionalitate si au stabilit ca dispozitiile art. 4 in Legea nr. 165/2013 sunt constitutionale in masura in care termenele prevazute la art. 33 din aceeasi lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii, respectiv 20 mai 2013.

Practic, acest lucru inseamna ca termenele impuse de noua lege a retrocedarilor NU se aplica si in cazul dosarelor aflate pe rolul instantelor inainte de 20 mai 2013, aceste dosare urmandu-si cursul in baza reglementarilor in vigoare la data introducerii lor in instanta.

Actul normativ care stabileste acest lucru a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 281, din 16 aprilie 2014. Este vorba despre Decizia CCR nr. 88/2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, definitiva si general obligatorie incepand de miercuri. De asemenea, hotararea se va comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Tribunalului Bucuresti – Sectia a V-a civila.

Noile dispozitii incalca principiul egalitatii in drepturi

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata trebuie solutionate conform reglementarilor de drept material in vigoare la momentul nasterii raportului juridic. De asemenea, ei apreciaza ca, tinand seama de termenele foarte lungi in care procedura judiciara ar urma sa fie suspendata in temeiul Legii nr. 165/2013 (12, 24 sau 36 de luni), norma criticata nesocoteste dreptul la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, cu consecinte directe in sensul afectarii dreptului de proprietate.

"Dispozitiile legale criticate incalca principiul fundamental al neretroactivitatii legii, prevazut de Constitutia Romaniei. Litigiile aflate pe rolul instantelor de judecata au avut in vedere legea aplicabila la momentul sesizarii initiale, iar faptul ca in cursul judecatii cauzelor a fost adoptata Legea nr. 165/2013, care reglementeaza alte termene si conditii decat cele de la momentul formularii si inregistrarii cererilor de chemare in judecata, ce urmeaza a li se aplica, nesocoteste principiul fundamental al neretroactivitatii legii", sustin autorii exceptiei.

Totodata, potrivit acestora, prevederile criticate infrang si principiul egalitatii in drepturi, care este un drept fundamental si priveste toate drepturile pe care le au cetatenii romani.

De aceeasi parere este si Avocatul Poporului, care apreciaza ca intemeiata exceptia de neconstitutionalitate, intrucat dispozitiile legale criticate se aplica si cauzelor aflate pe rolul instantelor de judecata la data intrarii in vigoare a legii. Acestea au caracter retroactiv, deoarece actioneaza asupra fazei initiale de constituire a situatiei juridice, modificand in mod esential regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare in judecata in termenul legal, cu incalcarea principiului tempus regit actum.

Mai mult, in determinarea campului de aplicare a legilor in timp, trebuie sa se tina seama atat de prioritatea noii legi fata de cea veche, dar si de siguranta raporturilor sociale, care presupune ca acestea sa nu fie desfiintate sau modificate, fara un motiv deosebit de ordine sociala. In plus, principiul aplicarii imediate presupune intrarea in vigoare a noilor dispozitii pentru situatiile ale caror efecte nu erau susceptibile sa se produca sub imperiul legii vechi.

"Prin urmare, noua lege nu poate interveni asupra proceselor aflate in curs de judecata pe rolul instantelor, intrucat o astfel de modificare nu face decat sa creeze confuzii in intelegerea si aplicarea corecta a principiului constitutional al neretroactivitatii legilor", subliniaza Avocatul Poporului. De asemenea, continua Avocatul Poporului, reluarea procedurilor cu caracter administrativ, ca urmare a respingerii actiunilor, in temeiul dispozitiilor Legii nr. 165/2013, contravine si principiului solutionarii cauzei intr-un termen optim si rezonabil.

Pe de alta parte, Guvernul apreciaza ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate, intrucat sub incidenta noii legi intra cererile formulate si depuse, in termen legal, la entitatile investite de lege, nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cauzele in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor, precum si cauzele aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei.

Astfel, avand in vedere ca vechile reglementari in materie s-au dovedit a fi ineficiente, legiuitorul a decis, prin prevederi exprese, ca sfera de aplicare a noii legi sa cuprinda cererile nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a noii reglementari, inlaturand orice potential conflict al aplicarii legii in timp. "Solutia instituita de legiuitor nu contravine principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, dat fiind faptul ca textele de lege criticate se aplica in mod egal, fara nicio discriminare pe criterii arbitrare", sustine Executivul. 

Potrivit Deciziei CCR, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Cum isi motiveaza Curtea decizia?

Potrivit Deciziei publicate miercuri, Curtea retine ca, in cauzele ce au determinat ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, cererile de chemare in judecata au fost introduse inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, acestea aflandu-se deja pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a acestui act normativ. 

De asemenea, CCR constata ca dispozitiile din Legea nr. 165/2013 se aplica "cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor" si confera noilor norme procedurale efecte retroactive, ceea ce contravine prevederilor din Constitutie.

In ceea ce priveste influentarea rezultatului procesului, Curtea observa ca rezultatul iminent al acestei interpretari a Legii nr. 165/2013 il reprezinta aplicarea noilor termene de solutionare a notificarilor si, in consecinta, respingerea, de catre instantele de judecata, a cererii reclamantului ca prematur introdusa. 

In plus, aplicarea retroactiva a termenelor prevazute de noua legislatie are ca efect amanarea rezolvarii cauzelor aflate pe rolul instantelor si obligarea persoanelor care au fost diligente in a se adresa justitiei la suportarea unei sarcini suplimentare fata de, deja, cunoscuta inactivitate a autoritatilor.

Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca aplicarea retroactiva a interventiei legislative determina o influentare a rezultatului procesului, precum si un dezavantaj substantial intre partile din proces.

"Apreciind aspectele relevate anterior dintr-o perspectiva de ansamblu, Curtea constata ca aplicarea retroactiva a dispozitiilor criticate este de natura sa rupa echilibrul procesual, cu consecinta incalcarii dreptului la un proces echitabil, sub aspectul egalitatii armelor in procesul civil, drept consacrat de Constitutie", se precizeaza in decizia magistratilor. 

In consecinta, Curtea admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constitutionale in masura in care termenele prevazute la art. 33 din aceeasi lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii, respectiv 20 mai 2013.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie. Textul documentului va putea fi consultat in perioada urmatoare in sectiunea noastra de Legislatie.