UPDATE: CCR: Noul Cod al Insolventei este constitutional

CCR a respins, pe 21 mai, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate la Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, denumita generic Noul Cod al Insolventei, care a fost adoptata pe 15 aprilie de Camera Deputatilor, se mentioneaza intr-un comunicat de presa al Curtii, publicat pe site-ul institutiei.

Mai exact, Curtea a constatat ca prevederile art.39 alin.(6), art.42 alin.(1) si (10), art.43 alin.(2), art.48 alin.(1) si (8), art.51 alin.(6), art.57 alin.(6), art.59 alin.(6), art.62 alin.(2), art.75 alin.(4), art.77 alin.(4), art.111 alin.(2) si ale art.160 alin.(5) din Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, precum si ale Legii in ansamblul sau sunt constitutionale, in raport de criticile formulate, se detaliaza in comunicatul CCR.

Grupul parlamentar al Partidului National Liberal (PNL) din Camera Deputatilor a depus pe 22 aprilie o sesizare la CCR cu privire la Noul Cod al Insolventei, dupa cum se arata intr-un comunicat remis recent redactiei noastre de deputatii din PNL.

In sesizarea de neconstitutionalitate depusa de parlamentarii PNL se mentiona ca Noul Cod al Insolventei incalca mai multe principii constitutionale, printre care dreptul la proprietate, accesul liber si neingradit la justitie, dar si obligativitatea respectarii legilor in vigoare, se mai scrie in comunicat.

Conform Noului Cod al Insolventei, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar provizoriu decide instrainarea bunurilor debitorului pentru cheltuieli de procedura. In plus, propunerea se publica in Buletinul Procedurilor de Insolventa (BPI) si poate fi atacata in 3 zile de la publicare.

Grupul PNL din Camera Deputatilor a precizat, in sesizarea inaintata CCR-ului, ca, in cazul administratorului judiciar care decide instrainarea bunurilor debitorului, incalcarea dreptului de proprietate rezulta din faptul ca administratorul (plecand de la premiza ca nu a fost desemnat comitetul creditorilor) nu cunoaste situatia exacta a firmei, nu stie care sunt creditorii si care sunt sansele de redresare a societatii si poate decide instrainarea unui activ esential pentru redresarea debitorului.

"In acest caz, scopul acceptarii limitarii dreptului de proprietate al debitorului nu mai subzista, nici interesul privat, nici cel public nefiind satisfacute", se mai arata in sesizarea trimisa Curtii Constitutionale.

In plus, deputatii liberali sustineau, in sesizarea de neconstitutionalitate ca nici dreptul de proprietate al creditorilor nu este respectat in Noul Cod al Insolventei. Mai exact, parlamentarii din PNL au aratat ca administratorul poate vinde bunuri inainte de notificarea creditorilor, astfel incat acestia nu pot verifica oportunitatea si legalitatea unei astfel de vanzari, chiar daca vanzarea ar putea afecta posibilitatea de valorificare a creantelor.

Sesizarea de neconstitutionalitate cu privire la noua Lege a insolventei a fost inregistrata la Secretariatul General al Camerei Deputatilor. In plus, la sesizare a fost atasata o lista cu 83 de semnaturi de sustinere din partea reprezentantilor Grupului PNL din Camera Deputatilor, se mentioneaza in comunicatul de presa.

Noul Cod al Insolventei preia o parte dintr-o OUG declarata neconstitutionala

Noua lege privind insolventa a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din data de 15 aprilie, cu 212 de voturi "pentru", 111 "impotriva" si 8 "abtineri". In acest caz, Camera Deputatilor a fost camera decizionala, astfel ca legea a fost adoptata, desi Senatul, prima camera sesizata, a respins-o, in sedinta din 25 februarie.

In plus, proiectul adoptat de catre deputati reprezinta o modificare a OUG nr. 91/2013 care a intrat in vigoare pe 25 octombrie 2013, dar care a fost declarata neconstitutionala, incepand cu 1 noiembrie 2013.

Mai exact, cu toate ca Ordonanta privind insolventa a fost declarata neconstitutionala, Guvernul a preluat majoritatea prevederilor acesteia si le-a inaintat Parlamentului sub forma de proiect de lege. Acest proiect de lege privind insolventa a fost respins de Senat, pe 25 februarie, dar a fost adoptat de deputati, pe 15 aprilie, dupa ce l-au modificat de mai multe ori.

Insolventa unei firme nu poate avea o durata mai mare de 4 ani

Conform Noului Cod al Insolventei, planul de reorganizare al unei firme aflate in insolventa va fi de trei ani si nu de un an asa cum se preciza in OUG nr. 91/2013. In plus, cu tot cu prelungirea acestuia, durata maxima a insolventei poate fi de 4 ani de la confirmarea initiala, se mentioneaza in Legea insolventei, adoptata de deputati.

Debitorul ar putea demara procedura de insolventa doar in cazul unei valori-prag de 40.000 lei, se mai scrie in legea adoptata de deputati. Mai exact, aceasta prevedere a fost preluata din OUG nr. 91/2013, unde era mentionata o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa pentru creditor si pentru debitor.

Apoi, deputatii au mentionat ca vechimea minima a creantei pentru care se poate cere insolventa va fi de 60 de zile. Mai exact, insolventa ar putea fi ceruta doar in cazul in care creanta este mai veche de 60 de zile.

In plus, in perioada de reorganizare, firmele vor putea incheia noi contracte, care sa le permita sa-si continue cursul normal al activitatii, se mai scrie in Legea adoptata de Camera Deputatilor.

Totodata, conform Noului Cod al Insolventei, cererile de insolventa ar putea fi judecate doar de catre tribunalul in a carui circumscriptie se afla sediul principal sau sediul profesional al debitorului.

Atentie! Prevederile de mai sus privind insolventa nu sunt inca in vigoare. Ele au fost adoptate de catre Camera Deputatilor, dar pentru a intra in vigoare trebuie promulgate de catre Presedinte si publicate in Monitorul Oficial. In plus, legea privind insolventa poate intra in vigoare, chiar daca CCR nu se pronunta in privinta constitutionalitatii acesteia, ca urmare a sesizarii formulate de catre deputatii PNL. 

In prezent, pentru procedura de insolventa a firmelor se aplica Legea nr. 85/2006.

Puteti consulta Noul Cod al Insolventei, in forma trimisa spre promulgare, urmand acest link. In plus, in fisierul atasat puteti consulta comunicatul remis de Grupul PNL din Camera Deputatilor privind sesizarea de neconstitutionalitate a Noului Cod al Insolventei.