O tendinta pe piata de avocatura: departamentul penal - economic. Ce noi servicii ofera avocatii mediului de business?

Interviu realizat de Alina Botezatu, editor Harta Consultantei in Afaceri.

Mihai Mares, Managing Partner-ul Mares/ Danilescu/ Mares, a devenit, incepand cu luna aprilie 2014, membru al Asociatiei Europene a Avocatilor Criminalisti (European Criminal Bar Association - ECBA), deoarece a decis ca, din acest an, sa se orienteze catre cazurile de drept penal al afacerilor, despre care spune ca este o arie de practica in plina dezvoltare in Romania. Mai exact, el a inceput sa se ocupe de cazuri de frauda financiara si fiscala, de luarea de mita sau de incalcari ale normelor de concurenta si de mediu, de coruptie internationala, de inghetarea activelor, de investigatii multi-jurisdictionale si de extradare. In plus, Mihai Mares acorda consultanta companiilor care desfasoara investigatii interne cu privire la spalarea de bani, fraude si alte abateri corporative. Astfel, el reprezinta de la directori executivi si antreprenori pana la grupuri industriale si institutii financiare.

De ce ati decis sa infiintati un departament specializat in drept penal - economic?

In prezent, avocatul de corporate se transforma in avocat de drept penal al afacerilor. Este o piesa care pana acum lipsea in mecanismul cerere - oferta. Au fost doi factori care s-au ingemanat intr-o perioada in care era evident si pentru noi ca societate de avocatura de business ca pe nisa aceasta de drept al afacerilor ar fi o directie foarte interesanta pe care am dori sa ne extindem activitatea. Sunt nenumarate cazurile acum, si in presa, care justifica un trend pe care noi l-am identificat si care a inceput in urma cu mai mai mult de un an si ceva.

Are legatura cu criza?

Nu stiu daca are legatura cu criza si cu faptul ca apar mai multe cazuri la televizior, cat are legatura cu faptul ca exista o mai mare maturizare a pietei avocaturii de afaceri. Se cauta noi debuseuri pentru extinderea activitatii departamentelor traditionale, cele de corporate M&A, de litigii comerciale, de finantari sau de imobiliare, catre alte niste, precum au fost cele specializate - de taxe, de insolventa, de proprietate intelectuala sau de drept penal al afacerilor. 

In fiecare an, casele mari de avocatura incearca sa-si repozitioneze oferta, in functie de nevoile pietei, si sa identifice trendurile in avocatura de business, iar, daca exista oportunitatea si daca au un interes in a dezvolta asa ceva, se extind pe una dintre directiile de business pe care le identifica a fi un trend.

Pana in urma cu doi ani, tendinta a fost cea legata de dreptul fiscal, cam toate firmele mari si-au facut un departament de taxe, in principal, cu oameni care au lucrat in Big4, care aveau experienta pe asa ceva. Apoi, a venit moda cu departamentul de insolventa si restructurari.

Din cauza crizei au fost numeroase cazuri de insolventa, astfel incat casele de avocatura au incercat sa se pozitioneze pe aceasta nisa.

Incet - incet, casele mari de avocatura au ajuns sa atace o chestiune traditionala a pietei de avocatura, avocatura penala, care, pana acum, a fost, pe de-o parte, neglijata de marile case si a reprezentat fieful cabinetelor individuale de avocatura. In schimb, ca urmare a complexitatii reglementarilor in diverse industrii, de la piata de capital pana la reglementari in legea societatilor comerciale, a aparut necesitatea de a da asistenta, atat in ceea ce inseamna consultanta, cat si in ceea ce inseamna reprezentare, in domeniul de business pe partea de penal. Atunci, s-a profilat ideea unei deschideri care s-ar face ca un fel de bresa in cadrul avocaturii traditionale de penal a cabinetelor individuale a intrarii pe aceasta nisa stricta a dreptului penal al afacerilor de catre firmele de avocatura.

Exista o stransa legatura intre fondul unui dosar care are ca obiect infractiunile economice cu experienta unei case de avocati in tranzactii si drept comercial. Cu exceptia procedurii penale si a regulilor penale care guverneaza procesul penal, de la urmarirea penala pana la judecata, fondul dosarului il constituie analiza unor tranzactii, a unor documente, a unor chestiuni care sunt cel mai la indemana societatilor de avocati cu experienta in drept comercial si societar.

De ce ati decis sa adoptati noua tendinta?

Am primit, acum un an si ceva, niste solicitari din partea unor mari companii multinationale din automotive, care ne-au solicitat sa le asistam in cadrul unor investigatii interne in ceea ce priveau suspiciuni de-ale lor de frauda si de mita facute de executivi din cadrul companiilor respective.  

Am avut doua investigatii destul de ample. Ne-am implicat si am facut echipe mixte inclusiv cu private intelligence si detectivi. A fost exact ca in filme: a trebuit sa documentam faptele, sa le dam o interpretare juridica si sa analizam impreuna cu acele companii care sunt consecintele si care sunt solutiile la ceea ce s-a depistat in urma raportului pe care l-am inaintat catre conducerea companiei. In astfel de cazuri, cercetarea a avut in vedere un raport, care este confidential, intern si doar pentru conducerea companiei. 

In baza unui astfel de raport, managmentul companiei poate lua urmatoarele tipuri de masuri: plangere penala - se poate analiza daca s-a produs vreun prejudiciu, daca se poate recupera acel prejudiciu; intelegere pentru incetarea raporturilor de munca si "punerea deoparte a ceea ce s-a intamplat", mai putin atitudinea in interiorul companiei etc. Este foarte complex fenomenul.

Ce reprezinta fenomen complex, in acest caz?

Noi am facut si un studiu, pe care l-am prezentat la Academia Romania. Este vorba despre un studiu legat de comportamentul "criminal" al managerilor din multinationale si am analizat cum mediul dintr-o corporatie influenteaza maniera in care din cauza stresului si a competitiei, precum si a altor factori, ajung persoane din structurile de conducere ale unor companii sa savarseasca infractiuni. Este o lume a executivilor in cadrul companiilor mari si companiilor multinationale care, in mod evident, este expusa acestor riscuri de comitere a unor infractiuni, de la luare si dare de mita pana la licitatii trucate, la deturnare de fonduri, la multe alte aspecte care pun in pericol prestigiul companiei si ii creeaza prejudicii materiale.

La ce tip de factori favorizanti va referiti?

De exemplu, daca angajatul are salariul de "10" lei, dar se ocupa de achizitii de un miliard de lei si este in contact cu 1.000 de furnizori cu care trebuie sa negocieze contractele, atunci, intotdeauna va fi expus tentatiei de a negocia si un beneficiu personal, in momentul in care incheie un contract in numele companiei pe care o reprezinta. 

Dupa ce ati descoperit executivi care au comis infractiunile, care au fost demersurile in cele doua cazuri prezentate?

Pe una dintre companii, am reprezentat-o in instanta si in fata Parchetului, DIICOT-ului.

Alte cazuri?

Au fost si alte cazuri in care am reprezentat persoane fizice cercetate penal in infractiuni economice, pentru delapidare si bancruta frauduloasa, in alte cazuri este vorba de zeci de milioane de euro pentru evaziune fiscala si spalare de bani, constituire de grup infractional. 

Mares/ Danilescu/ Mares s-a asociat cu profesorul Buneci

Cat reprezinta acest departament in cadrul firmei?

In crearea acestui departament de drept penal al afacerilor, pe care il conduc eu, ne-am asociat si cu profesorul Buneci, care se ocupa de procedura penala si care sa ne dea o expertiza aprofundata pe anumita cazuri si aspecte in care experienta noastra de drept comercial, societar, era foarte mare si importanta, avand in vedere ca aceste cauze necesita si echipe intregi de avocati a fi implicate, pentru ca sunt foarte multe volume. De exemplu, intr-unul dintre cazurile implicate vorbim de 200 de volume care presupun o echipa de avocati care sa studieze actele, sa faca niste rapoarte, sa traga niste concluzii, sa vada care sunt corelarile intre spete. Se duc spre mai multe arii de practica si vorbim de niste echipe multidisciplinare. Tocmai din acest motiv, la infractiunile economice, de penal al afacerilor, firmele de avocatura care-si dezvolta departamente de genul acesta au o masa critica si o expertiza care va face sa depaseasca in mod categoric posibilitatile fizice limitate ale avocatului traditional de drept penal. Colaborarea cu profesorul Buneci presupune ca pe anumite cazuri, anumite spete, cand simtim ca este nevoie de o persoana cu mai multa experienta in practica de procedura, in functie de complexitatea cauzei, colaboram de la caz la caz. 

In acelasi timp, ne dezvoltam si ne crestem propriul nostru departament cu propriii nostri avocati si implicarea noastra este maxima in dosare. In functie de complexitate colaboram cu experti din alte companii. De exemplu, pentru o expertiza contabila, avem nevoie sa lucram cu o firma de audit si de contabilitate care sa ne ajute sa stabilim unele obiectiuni la raportul de expertiza, unele obiective pe care trebuie sa le aiba in vedere expertul. Este un fenomen foarte complex care presupune sa fii in legatura cu mai multi specialisti pe diverse domenii pe care sa-i integrezi in echipa pe care o coordonezi si care raspunde de dosarul respectiv.

Incepand de anul acesta, pe langa managementul societatii de avocati, m-am focusat pe dosarele de drept penal al afacerilor. Avem, prin mine, unul dintre cei cinci parteneri care s-a focusat pe acest domeniu. In echipa mea lucreaza inca doi avocati din cadrul societatii. Suntem 15 in total in companie dintre care cinci parteneri si 10 colaboratori. In plus, in prezent, casa de avocatura Mares / Danilescu / Mares are mai multe parteneriate de tip "refferers" pe linie internationala.

Multe dintre activitatile departamentului reprezinta pasii preliminari facuti inainte de a ajunge in instanta?

Exista si latura de preventie. Sunt rapoarte pe care companiile le cer si prin care solicita analizarea relatiei comerciale cu un partener de afaceri. Ca avocat putem face un fel de verificari ale unor contracte, a unei corespondente si ale unor fapte si intalniri, daca au vreo relevanta penala sau nu, daca compania are vreun risc sau nu. Plecand de la concluziile pe care le invederezi companiei, se pot lua niste masuri interne.

In plus, este latura de consultanta in cadrul dosarului, pe langa cererile, memoriile, actiunile pe care le redactezi si le faci la instanta, la parchet, exista consultanta pe care o dai clientului despre implicatiile ca s-a mai descoperit un inscris care s-ar putea sa-l priveasca in cauza respectiva.

Numarul infractiunilor economice a fost diversificat

Care sunt cele mai frecvente infractiuni economice din tara noastra?

Evaziunea fiscala si spalarea de bani sunt unele dintre cele mai uzitate infractiuni economice. Concret, evaziunea fiscala ia diverse forme, de la simplu pana la foarte complex. Simplu spus, evaziunea fiscala reprezinta ascunderea unor surse de venit pe care le are compania si care creeaza un prejudiciu statului prin neplata taxelor si impozitelor. Una dintre cele mai usoare forme este inregistrarea de cheltuieli fictive in contabilitate, pentru a se diminua masa impozabila si a se plati un impozit cat mai mic la stat. Alta forma este neinregistrarea de facturi ale unor tranzactii efectuate, pentru a nu creste valoarea impozabila.  

Ce infractiuni economice importante au introdus noul Cod penal si noul Cod de procedura penala, care au intrat in vigoare la 1 februarie?

Pentru prima data in Codul penal este pedepsita fapta de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor. Aceasta fapta consta in instrainarea, ascunderea, deteriorarea sau distrugerea, in tot sau in parte, de valori sau de bunuri din patrimoniu, sau invocarea de acte sau de datorii fictive in scopul fraudarii creditorilor. Prevederea poate fi aplicatata ori in relatiile dintre doua persoane juridice, ori in relatiile dintre persoane fizice, ori in relatiile dintre persoanele fizice si cele juridice. De exemplu, cineva contracteaza un credit la o banca, intra in relatie debitor - creditor si, ulterior, pentru bunurile pentru care putea fi urmarit de creditor, cu rea credinta, isi produce o insolvabilitate, facand in asa fel incat sa nu mai aiba nimic care sa fie executabil de catre creditor in momentul in care devenea creditul scadent.

Infractiunea privind asigurarile sau deturnarea licitatiilor publice este o alta infractiune fara corespondent in legislatia anterioara.

Ce schimbari importante au introdus noile Coduri penale pentru avocati?

Noua procedura penala ii permite avocatului sa ia parte la activitatile de reprezentare a clientului din faza de urmarire penala: sa ceara probe, sa se planga de anumite aspecte si sa-si reprezinte clientul in ceea ce priveste masurile preventive care se pot lua in aceste dosare. Dupa, daca se pune problema sechestrului care se aplica asupra conturilor, bunurilor, avocatul poate ataca masurile asiguratorii respective, cand sunt luate ilegal sau abuziv. Daca se considera ca sunt probe suficiente ca respectivul inculpat a savarsit o infractiune, faza de urmarire penala se incheie cu un rechizitoriu a carui legalitate o verifica un judecator de camera preliminara, conform noilor Coduri penale. Mai exact, in prezent, inainte sa ajungi la tribunal exista un judecator, care se cheama de camera preliminara, verifica, daca rechizitoriul a fost intocmit conform cerintelor legale si daca probele administrate in cursul urmarii penale au fost legal administrate. Dupa toate acestea, dosarul ajunge la "judecatorul de scaun", dupa cum spunem noi in jargon. 

(Puteti citi mai multe informatii in ceea ce priveste schimbarile introduse de noile Coduri penale pentru avocati aici si aici.) 

Va ajuta schimbarile introduse in noile Coduri penale?

Este o chestiune normala, care tine un fel de egalitatea armelor si de tratamentul egal care evident ca este mult imbunatatit in acest sistem si in acord cu legislatia europeana. Curtea Europena a Drepturilor Omului (CEDO) a dat numeroase decizii care au stat la baza condamnarii multor state pe chestiuni care tin de procedura, una dintre ele tine de dreptul la aparare al inculpatilor in procesele penale. Era o necesitate nou reglementata posibilitate a avocatilor de a lua la cunostinta de dosar, imediat ce i s-a pus in vedere cuiva ca este suspect intr-o anumita cauza, si de a asista la actele de procedura penala care se fac in cursul urmarii penale. Este evident o imbunatatire a legislatiei procesual penale in Romania la ora actuala.

Ar putea fi mai putine procese la CEDO, datorita acestor prevederi?

Ar putea inlatura eventualele abuzuri care ar fi putut fi savarsite pana in prezent. Din punct de vedere procedural, nu mai exista obligativitatea ca organele de ancheta sa efectueze acte de cercetare prealabila si sa inceapa sa stranga probe pana sa fie pusa in miscare actiunea penala. Mai intai, in prezent, ca sa strangi probe intr-un dosar trebuie sa pornesti actiunea penala. Actiunea penala se porneste printr-o cercetare asupra faptei, in rem, si ulterior se porneste asupra unei persoane, care este obligatorie pentru a se incepe strangerea de probe intr-un dosar, daca exista indicii ca o anumita persoana a savarsit o infractiune.

In ceea ce priveste mult discutatele interceptari telefonice, nu se mai pot face pana nu incepe urmarirea penala. Pentru ca au fost multe discutii in presa, precizez ca este suficient sa se inceapa urmarirea penala asupra faptei, pentru ca procurorul sa inceapa sa faca aceste supravegheri tehnice ale convorbirilor si care nu pot fi facute decat cu mandat pentru procuror de la judecatorul de drepturi si judecati. Aceeasi situatie este si in cazul perchezitiilor. Nu se poate face o perchezitie, daca organul de cercetare penala nu a obtinut un mandat de la un judecator de drepturi si judecati.

Mai sunt si alte noutati importante introduse de noile Coduri penale?

In ceea ce priveste raspunderea penala a persoanei juridice au fost pastrate principiile din Legea 278/2006, cum ar fi raspunderea directa a persoanei juridice si necesitatea existentei personalitatii juridice ca premisa pentru angajarea raspunderii penale a entitatilor colective. Comparativ cu reglementarea anterioara, legiuitorul a operat restrangerea imunitatii penale a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniul privat, aceasta limitandu-se la infractiunile comise in desfasurarea unor asemenea activitati.

Noul Cod penal prevede o pedeapsa complementara aplicabila persoanei juridice, respectiv plasarea sub supraveghere, care consta in desemnarea de catre instanta a unui administrator judiciar sau a unui mandatar judiciar care va supraveghea pe o perioada de la 1 la 3 ani desfasurarea activitatii ce a ocazionat savarsirea infractiunii.

------------------------------------------------

Mihai Mares are o experinta de aproximativ 14 ani in drept societar, comercial si tranzactii, fiind admis in Baroul Bucuresti in 2001. Pana in prezent, el si-a desfasurat activitatea in cadrul a cinci case de avocatura: Stefanica Dutu & Asociatii (avocat coordonat, 2001 - 2003; partener, 2003 - 2006), Mares & Asociatii (Managing Partner, 2006 - 2008), Garrigues (Bucharest Managing Partner, 2008 - 2010), Musat & Asociatii (Bucharest Managing Associate, 2011) si Mares/ Danilescu/ Mares (Managing Partner, 2011 - prezent).