CEDO a inceput rejudecarea cauzelor de restituiri: Care sunt noutatile?

Astfel, daca va aflati in asteptarea analizei Curtii Europene ulterior aparitiei Legii nr. 165/2013, va invitam sa cititi urmatorul articol.

Suspendarea dispusa de CEDO a cauzelor privind imobilele confiscate abuziv

Observand numarul urias de cauze cu care se confrunta Statul Roman in privinta restituirii imobilelor confiscate abuziv, care indica esecul Statului de a rezolva aceasta problema, Curtea Europeana a decis declansarea procedurii-pilot impotriva Romaniei. Declansarea acestei proceduri a atras, insa, acordarea unui termen de gratie, prelungit pana pe data de 12 mai 2013, termen in care Statul avea obligatia de a remedia problemele sistemice ale mecanismelor de retrocedare.

Pentru a se conforma obligatiilor de respectare a dreptului de proprietate, la expirarea termenului de gratie acordat, pe data de 17 mai 2013 a fost publicata in Monitorul Oficial Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv in perioada regimului comunist in Romania.

Ca o consecinta a termenului de gratie acordat, CEDO a suspendat judecarea tuturor cauzelor care se incadrau in tiparul celor care au declansat procedura-pilot. Expirarea termenului de gratie a generat numeroase asteptari ale aplicantilor care aveau dosare pe rolul CEDO si a caror judecata a fost suspendata.

Totusi, intr-un document adresat Comitetului de Ministri, organul Consiliului Europei care are sarcina supravegherii executarii hotararilor Curtii, CEDO a informat aceasta institutie despre decizia sa de a ,,ingheta” analizarea dosarelor din categoria procedurii-pilot, un anumit timp. Fata de aceasta decizie de a prelungi suspendarea, este necesar sa intelegem ca ea are o natura diferita de termenul de gratie. CEDO a decis respectiva amanare pentru a putea analiza viabilitatea si efectivitatea noilor legi si mecanisme de restituire.

Astfel, daca noile mecanisme de restituire se dovedeau viabile si satisfacatoare in intelesul protectiei dreptului de proprietate, asa cum este aparat de Art. 1 al Protocolului 1 Aditional, cererile suspendate, si implicit reluarea judecarii lor, urmau sa fie declarate, unele intr-o prima etapa, ca inadmisibile,  iar restul urmau sa fie scoase de pe rolul Curtii, problema fiind solutionata pe plan intern, conform Principiului Subsidiaritatii.

Ca exemplu, acest lucru s-a intamplat in Cauza Broniowski contra Poloniei, in care CEDO a declansat, pentru prima data, procedura-pilot. In respectiva cauza, Hotararea a fost pronuntata pe data de 22 iunie 2004, iar pe data de 4 decembrie 2006, CEDO a constatat in Cauzele Wolkenberg si Altii, ca Statul Polonez, prin noile legi de retrocedare adoptate, a satisfacut exigentele respectarii dreptului de proprietate.

Hotararile pronuntate de CEDO pe data de 29 aprilie 2014

Pe data de 29 aprilie 2014, in Cauzele Preda si Altii contra Romaniei, Cererile nr. 9584/02, 33514/02, 38052/02, 25821/03, 29652/03, 3736/03, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat violari ale dreptului de proprietate, inclusiv dupa aparitia Legii nr. 165/2013. Este un eveniment major, care poate genera numeroase interpretari si discutii.

Prin aceste hotarari extrem de importante, Curtea Europeana a constatat ca, in principiu, Legea nr. 165/2013 nu incalca prin ea insasi dreptul de proprietate, constituind, in general, un remediu eficace, care trebuie parcurs.

Totusi, Curtea a constatat si situatii in care Legea nr. 165/2013 prezinta deficiente majore, expunandu-le.

Cauzele judecate

Cauzele privesc restituirea proprietatilor confiscate abuziv in multiple situatii, avand izvor intern aplicarea Legii nr. 10/2001 sau a Legii nr. 18/1991.
Acest lucru este foarte important, deoarece este necesara clarificarea problemelor de aplicabilitate a Conventiei, decurgand din competenta temporala a Curtii, Conventia Europeana fiind semnata si ratificata de Statul Roman in anul 1994, in conditiile in care confiscarile erau anterioare ratificarii documentului. Ca atare, o recunoastere obtinuta dupa momentul ratificarii Conventiei confera un caracter retroactiv, in ceea ce priveste dreptul de proprietate si aplicabilitatea Conventiei in cauza. In caz contrar, fara o recunoastere a dreptului de catre Stat, fie prin intermediul Justitiei, fie prin alte entitati ori prin lege, o cerere privind incalcarea dreptului de proprietate ar fi inadmisibila sub aspectul competentei temporale.

Prin urmare, in Cauzele Preda si Altii, CEDO a constatat existenta unui ,,bun” in patrimoniul de drept al aplicantilor.

Caile efective de atac prevazute de noua lege

in Cauzele descrise, Guvernul a ridicat exceptia preliminara a neepuizarii cailor efective de atac. Din punctul de vedere al Guvernului, Legea nr. 165/2013 ofera un mecanism de restituire simplificat, eficient, care asigura controlul judecatoresc al procedurilor. Legea, in opinia Guvernului, este bine-structurata, clara, continand criterii obiective de restituire, un sistem de evaluare obiectiv si previzibil. In viziunea Guvernului, Legea nr. 165/2013 este eficienta.

Constatarile Curtii

Ca regula generala, in solutionarea aplicatiilor, jurisprudenta Curtii Europene are in vedere caile de atac efective existente la data introducerii aplicatiei.

Totusi, acest mod de raportare (data introducerii aplicatiei) nu este unul absolut. Consacrat implicit de catre Conventia Europeana, principiul subsidiaritatii este un principiu deosebit de important pentru Curtea Europeana, a carui forta se impune din ce in ce mai mult. Astfel, urmatorul Protocol Aditional - Protocolul 15 este in curs de semnare si ratificare de tarile Consiliului Europei - va modifica insusi Preambulul Conventiei, incluzandu-l.

Mai mult decat atat, judecarea cauzelor Preda si Altii este subsecventa deschiderii procedurii-pilot impotriva Romaniei si a schimbarii cadrului legislativ intern, spre conformare.

Pentru aceste motive, in aceasta situatie speciala, Curtea Europeana a hotarat ca, prin exceptie, sa raporteze caile efective de atac la noua lege, respectiv Legea nr. 165/2013, modificata.

Concluziile Curtii referitoare la caracterul eficient al Legii nr. 165/2013

CEDO a observat faptul ca Legea nr. 165/2013 nu a inlocuit, ci a completat si suplimentat prevederile vechilor legi de restituire.

Privitor la noile mecanisme de restituire, CEDO nu a criticat Legea nr. 165/2013 in principiu, considerand ca modul  de calcul si de acordare a despagubirilor se incadreaza in marja de apreciere a Statului, raportata si la contextul economic al  acestuia. Nu au fost aduse critici esentiale nici in privinta modului de esalonare instituit de lege, care poate fi justificat de complexitatea mecanismului de restituire, cat si de multitudinea de cereri.

Hotararea Curtii Europene a aratat ca, structural, noile reglementari aparute dupa procedura - pilot au un caracter efectiv si accesibil, si, in majoritatea cazurilor, nu sunt de natura sa aduca violari ale dreptului de proprietate.

Accesul la justitie a fost vazut, la randul sau, drept efectiv si util, Legea nr. 165/2013 reglementand controlul judecatoresc util, ca regula.

In consecinta, majoritatea cauzelor analizate de catre Curte au fost respinse pe motivul neepuizarii cailor efective de atac. Repetam, este o exceptie datorata schimbarilor normative, deoarece, ca regula, acest moment se raporteaza la momentul introducerii aplicatiei.

Astfel, in viziunea Curtii, noile prevederi legale incidente in materia restituirii proprietatilor nationalizate ofera, in principiu, posibilitatea de solutionare adecvata a cererilor de reparatie, iar justitiabilul este dator sa le parcurga.

Tot datorita motivelor legate de schimbarea efectiva a legislatiei, au fost respinse si alte capete de cerere structurate pe art. 6.1 al Conventiei - Dreptul la un proces echitabil. In anumite Cauze, insa, CEDO a aratat carente ale cererilor (introducerea tardiva a Cererii 2582/02) care au determinat o astfel de Decizie.

Concluziile Curtii privitoare la sfera neacoperita de Legea nr. 165/2013

Totusi, CEDO a observat anumite carente ale Legii. S-a subliniat, astfel, absenta mecanismelor de reglementare a unor cazuri intalnite in practica, cum ar fi lipsa cadrului legal de solutionare a situatiei suprapunerii mai multor drepturi de proprietate in privinta unui singur imobil (cladire), atunci cand acesta a fost cumparat de fostii chiriasi.

In ceea ce priveste cauza d-nei Lydia Rodan, in Cererea nr. 3736/03, Curtea a constatat lipsa reglementarilor legale cu privire la ipoteza existentei unui titlu de proprietate, constatat in instanta, al unui imobil, titlu care nu se mai poate bucura de efecte, deoarece fostii chiriasi au cumparat apartamentul, iar contractul nu mai poate fi desfiintat.

In astfel de cazuri, neexistand prevederi legale de rezolvare a situatiei fostului proprietar, Curtea Europeana a hotarat existenta unei violari a Art. 1 a Protocolului 1 Aditional, respectiv violarea dreptului de proprietate.

In final

In Hotararile pronuntate, in linii mari, Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu aduce critici de substanta Legii nr. 165/2013. Totusi, solutionarea interna a cauzelor pare ca prezinta anumite carente, de natura a altera eficacitatea legii. Una dintre acestea o reprezinta cazul imposibilitatii anularii contractului privitor la imobilul dobandit de fostii chiriasi, lipsa prevederilor necesare a condus la violarea dreptului de proprietate.

Este de subliniat, insa, faptul ca, intr-un mod explicit, CEDO si-a rezervat dreptul de a analiza viitoarele cereri  in functie de rezultatele aplicarii mecanismelor de despagubire instituite prin Legea nr. 165/2013.