Proiectul care modifica legea clauzelor abuzive in favoarea bancilor isi continua drumul in Parlament, retragerea lui nemaifiind posibila. Ce sanse de aplicare are?

Pe Ordinea de zi de ieri a Biroului permanent al Camerei Deputatilor a fost inscrisa solicitarea unui numar de 17 deputati, in calitate de coinitiatori, de retragere a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, se mentioneaza intr-un document al Camerei, remis redactiei.

Aceasta solicitare a fost respinsa insa de Biroul permanent, dupa cum mentioneaza presa centrala.

"A fost o solicitare din partea a 17 deputati, in calitate de coinitiatori sa isi retraga semnatura de pe proiectul de modificare a Legii nr. 193/2000. Nu se poate, pentru ca proiectul a fost deja adoptat in Senat si se afla in procedura legislativa", a declarat Niculae Mircovici, secretarul Camerei Deputatilor, citat de presa centrala.

Cei 17 deputati au solicitat retragerea proiectului din dezbaterea Camerei Deputatilor pentru ca, potrivit deputatului PSD Mihai Sturzu, actul normativ a suferit modificari substantiale care indeparteaza propunerea legislativa de obiectivele ei.

"Schimbarile de la Senat au alterat in asemenea masura continutul propunerii de modificare, incat cea mai buna solutie acum ar fi retragerea initiativei", a adaugat Sturzu, citat de presa centrala.

Intrebat daca solicitarea de retragere conduce la oprirea dezbaterii legislative, Sturzu a raspuns ca este o chestiune de "finete juridica", in sensul ca sunt doua idei desprinse: daca o lege a trecut de o Camera, ea nu mai poate fi oprita si alta potrivit careia daca toti initiatorii cer retragerea propunerii legislative, nu se merge mai departe, mai arata aceeasi sursa.

De asemenea, deputatul a subliniat ca a fost asigurat de colegii sai ca, in cazul in care dezbaterea va continua, legea nu va avea sustinerea lor in comisii si plen.

Ce se poate intampla mai departe cu initiativa legislativa?

Conform Regulamentului Camerei Deputatilor, initiatorul unui proiect sau al unei propuneri legislative poate sa isi retraga proiectul sau propunerea pana la inceperea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului. In cazul in care o propunere legislativa apartine mai multor initiatori, este necesar acordul scris al tuturor initiatorilor pentru retragerea respectivei propuneri.

Totusi, daca initiativa legislativa a fost adoptata sau respinsa de catre Senat, ca prima Camera sesizata, respectiva initiativa isi continua procedura de dezbatere si adoptare, fara ca initiatorul sa mai poata solicita retragerea acesteia.

In situatia de fata, initiativa legislativa de modificare a Legii nr. 193/2000 a fost adoptata de Senat pe 16 decembrie 2013, ca prima Camera sesizata, aflandu-se in prezent in dezbatere la Camera Deputatilor. In aceste conditii, retragerea acestuia nu mai este posibila, iar documentul isi va continua procedura de dezbatere si adoptare, existand doua posibile scenarii.

In primul caz, Camera Deputatilor, in calitate de for decizional, poate respinge proiectul de act normativ, care isi va incheia astfel parcursul legislativ.

In cel de-al doilea caz, Camera Deputatilor poate aproba proiectul de act normativ, insa este necesara intrunirea unui anumit numar de voturi.

Mai exact, in Constitutia Romaniei se mentioneaza ca legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere, iar legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camere.

In situatia de fata, proiectul de modificare a Legii nr. 193/2000 face parte din categoria legilor ordinare, dupa cum se arata pe site-ul CDEP, asa incat, documentul trebuie aprobat cu votul majoritatii membrilor prezenti din Camera Deputatilor.

In continuare, conform regulamentului Camerei Deputatilor, legea adoptata de Camera Deputatilor cu privire la care Senatul s-a  pronuntat ca prima Camera sesizata ori, dupa caz, in calitate de Camera decizionala pentru unele prevederi, semnata de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, se comunica, cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale. Daca legea este adoptata in procedura de urgenta, termenul este de doua zile.

Dupa parcurgerea acestei etape, documentul trebuie trimis spre promulgare Presedintelui Romaniei, iar promulgarea se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire, se arata in Constitutie.

Inainte insa de a promulga legea, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.

Mai departe, daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.

Apoi, legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la trei zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.

Proiectul de lege stabileste ca deciziile instantelor se vor aplica pe viitor, nu si retroactiv

Una dintre principalele modificari cuprinse in proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 193/2000, in varianta adoptata de Senat si care se afla in dezbatere la CDEP, se refera la faptul ca in cazul in care instanta va constata existenta clauzelor abuzive in contractele de credit, atunci va obliga profesionistul, respectiv banca, sa elimine clauzele abuzive din toate contractele preformulate, pe care le va incheia cu clientii si nu din toate contractele in curs de executare, asa cum prevede legislatia in vigoare.

Mai exact, decizia instantei privind caracterul abuziv al clauzelor s-ar putea aplica doar contractelor de credit viitoare, nu si celor existente, asa cum se intampla in prezent.

Alexandru Dimitriu, avocat in cadrul Piperea si Asociatii, a explicat recent pentru AvocatNet.ro ca prin acest proiect se trece din a favoriza consumatorul, inspre a favoriza profesionistul.

"Se incearca rasturnarea situatiilor. Efectele se vor aplica doar pe viitor, pentru contracte viitoare. Daca proiectul va intra in vigoare, atunci Romania risca o procedura de infringement, pentru ca modificarile pe care deputatii vor sa le introduca nu doar ca incalca directiva europeana privind clauzele abuzive, ci si jurisprudenta Uniunii Europene. Toate modificarile sunt introduse in sensul apararii banciilor. Se observa prin aceste modificari lobby-ul puternic al bancilor", a subliniat avocatul.

La randul sau, avocatul Gheorghe Piperea a scris pe un site de socializare ca proiectul de lege contine niste propuneri care incalca Directive ale UE (in special Directiva 93/13 privind clauzele abuzive si Directiva 22/2009/CE privind actiunile in incetare) si sterge cu buretele jurisprudenta constanta a CJUE din ultimii 11 ani. 

Conform proiectului de act normativ, clauzele referitoare la pret nu vor putea fi eliminate din contractele de credit, ci doar modificate si exprimate intr-un limbaj clar si inteligibil.

In plus, dispozitiile aflate in dezbatere la Camera Deputatilor stabilesc ca pentru a se putea pronunta asupra caracterului abuziv al unei clauze, instanta trebuie sa tina cont, in mod cumulativ de natura produselor si serviciilor din contractul incheiat, factorii care au determinat incheierea acestuia si alte clauze din contract sau din alte contracte de care acesta depinde.

Mai mult decat atat, se vor lua in considerare circumstantele si imprejurarile de la momentul incheierii contractului, inclusiv consumatorul va trebui sa probeze ca a fost incurajat sa-si dea acordul pentru clauza si ca bunurile sau serviciile au fost vandute sau furnizate la cererea expresa a sa, se arata in reglementarile citate.

Cu alte cuvinte, clientul va trebui sa dovedeasca daca a fost incurajat de catre angajatii bancii sa semneze contractul de credit.

Potrivit proiectului de act normativ, partea pentru care contractul a devenit imposibil de executat este indreptatita sa ceara incetarea contractului. Concret, bancile vor putea cere rezilierea contractelor, desi legea actuala ofera acest drept doar consumatorului.

In acelasi timp, dispozitiile propuse de parlamentari limiteaza drepturile ANPC, in sensul ca doar conducatorul ANPC poate sesiza instanta in privinta existentei clauzelor abuzive in contractele de credit si nu reprezentantii imputerniciti ai autoritatii. Mai mult, seful ANPC va putea depune plangere doar la tribunalul specializat din Bucuresti. In Legea nr. 193/2000 se precizeaza ca ANPC trebuie sa sesize tribunalul de domiciliu al profesionistului.

"Aceasta reglementare incalca deciziile Curtii Uniunii Europene de Justitie, care spun ca procesele se judeca la tribunalul de domiciliu al profesionistului", a punctat Alexandru Dimitriu.

De asemenea, hotararea tribunalului specializat din Bucuresti va putea fi supusa apelului numai la Curtea de Apel Bucuresti.

Aceasta masura este nelegala, considera avocatul citat, pentru ca nu poti obliga pe cineva din provincie sa vina in Bucuresti.

Chiar daca modificarile propuse de parlamentari vor intra in vigoare, prevederile noului Cod civil si ale noului Cod de procedura civila mentioneaza ca judecatorul trebuie sa respecte cu prioritate jurisprudenta europeana, a adaugat specialistul.

Potrivit lui Gheorghe Piperea, nulitatea absoluta este inlocuita cu anularea sau cu modificarea contractului in varianta propusa de deputati. Astfel, ca daca nu s-a formulat actiune in trei ani de la data semnarii contractului, aceasta nu se mai poate formula, pentru intervenirea prescriptiei. ANPC nu mai are instrumentul legal pentru a cere sanctionarea contraventionala a profesionistului abuziv, a explicat Piperea pe un site de socializare.

Procedura actuala de denuntare a clauzelor abuzive din contractele de credit

In cazul in care clientul unei banci apreciaza ca prevederile contractului incheiat cu institutia de credit au caracter abuziv (AvocatNet.ro a scris pe larg AICI despre cum recunoastem clauzele abuzive) acesta se poate adresa fie Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), fie direct instantei de judecata, a declarat, la o solicitare mai veche a noastra, avocatul Daniela Gavrila.

Mai exact, clientul bancii trebuie sa parcurga cateva etape.

In primul rand, acesta poate adresa ANPC o sesizare prin care sa indice eventual acele clauze pe care le considera abuzive, ne-a explicat Daniela Gavrila.

“Ca avocat, pledand intotdeauna – pe cat este posibil – pentru solutionarea amiabila a cauzelor inainte de a ajunge in fata instantei, am recomandat notificarea bancii, desi de cele mai multe ori aceasta ramane fara raspuns sau raspunsul va fi unul nesatisfacator pentru client. Dupa ce se incearca rezolvarea amiabila direct cu banca, consumatorul se poate adresa autoritatii in domeniul protectiei consumatorilor, atasand eventual si o copie a contractului pentru a arata clauzele abuzive si a corespondentei cu banca”, a precizat sursa citata.

Totodata, clientul trebuie sa ofere autoritatii de control cat mai multe date, clare, concise si corecte, pentru a putea usura controlul acesteia.

In ceea ce priveste costurile pe care clientul trebuie sa le suporte intr-un proces cu banca, acestea reprezinta doar onorariul avocatului. Taxa judiciara de timbru nu se plateste, pentru ca litigiile privind protectia consumatorilor sunt scutite de aceasta taxa.

Potrivit Danielei Gavrila, noua reglementare in materia taxelor de timbru recent intrata in vigoare (n.r. OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, care se aplica din 29 iunie 2013) a pastrat scutirea de la plata taxei de timbru pentru actiunile avand ca obiect protectia drepturilor consumatorilor, atunci cand persoanele fizice si asociatiile pentru protectia consumatorilor au calitatea de reclamant impotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile legitime ale consumatorilor.

“Singurul cost care trebuie avut in vedere de catre client este onorariul avocatial”, ne-a declarat sursa citata.

Referitor la durata intregului proces, aceasta a depins si va depinde si de gradul de incarcare al instantelor judecatoresti, aspect care va trebui luat in calcul de fiecare data, a punctat Daniela Gavrila.

Art. 238 din Noul Cod de procedura civila prevede ca, la primul termen de judecata, judecatorul investit cu solutionarea cauzei va estima durata necesara pentru cercetarea procesului, tinand cont de imprejurarile cauzei, astfel, reclamantul consumator va avea o apreciere provizorie a duratei procesului.

Avocatul Daniela Gavrila a atras atentia ca numai in cazul in care sesizarea privind constatarea unor clauze abuzive va fi formulata de ANPC sau de asociatiile pentru protectia consumatorilor poate fi atrasa hotararea instantei de eliminare a clauzelor abuzive din contractele aflate in derulare.

Proiectul de act normativ privind modificarea Legii nr. 193/2000 a fost adoptat de Senatori pe 16 decembrie 2013, cu 72 de voturi "pentru", 3 "impotriva" si 6 "abtineri". In prezent, proiectul se afla in dezbatere la Camera Deputatilor, for decizional in acest caz, unde a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru industrii si servicii. Puteti urmari AICI parcursul legislativ al documentului.