Adoptia este o procedura reglementata de Legea nr. 273/2004, republicata la 19 aprilie 2012, fiind definita ca operatiunea juridica prin care se rup legaturile biologice anterioare si se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat.
Cadrul juridic in materia adoptiei a fost revizuit in ultimii ani in sensul redefinirii notiunilor de adoptie interna (cetateni romani cu domiciliul stabil in Romania, fara absente mai mari de 3 luni in ultimele 12 luni) si adoptie internationala (cetateni straini sau cetateni straini stabiliti pe teritoriul altui stat).
In plus, dupa cum a explicat pentru AvocatNet.ro, Roxana Lupu, Managing Partner Lupu&Partners, o serie de dispozitii ce vizeaza conditiile de fond ale adoptiei au fost corelate cu Noul Cod Civil.
Noile reglementari, instituite in anul 2012, ofera solutii pentru ca anumite categorii de copii, cum este cazul celor cu parinti necunoscuti, sa poata fi mai repede adoptati. Astfel, copiii cu parinti necunoscuti pot fi declarati adoptabili dupa 30 de zile de la emiterea certificatului de nastere.
"Este reglementata, de asemenea, situatia copiilor aflati in sistemul de protectie sociala, fata de care parintii manifesta dezinteres timp de un an, astfel incat acesti copii sa poata fi declarati adoptabili dupa un an in cazul cand Directia de Asistenta Sociala constata clar ca nu a existat nicio legatura intre copil si familia biologica si ca nu exista posibilitati de reintegrare a lui", a precizat avocatul contactat de noi.
O alta reglementare importanta se refera la introducerea probei ADN-ului in cadrul procedurii de incuviintare a adoptiilor unor copii care provin din relatii extraconjugale ale sotiilor.
Cine poate adopta un copil?
Potrivit Roxanei Lupu, copiii pot fi adoptati de orice persoana sau familie care a fost atestata ca apta sa adopte un copil. Totusi, in acest sens, trebuie indeplinite si cateva conditii de fond.
Astfel, cel care adopta trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat adoptatul. Totodata, adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca garantii morale si conditii materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului.
Legea nu precizeaza, insa, un cuantum minim al veniturilor ce trebuie avut in vedere. "Asupra suficientei veniturilor in vederea cresterii si educarii copilului se va pronunta responsabilul de caz in cadrul evaluarii sociale in vederea obtinerii atestatului de familie apta sa adopte", a mentionat reprezentantul Lupu&Partners.
Pe de alta parte, nu pot adopta persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu, dar nici persoanele cu boli psihice si handicap mintal. De asemenea, nu are drept de adoptie nici persoana care a fost condamnata definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei, savarsita cu intentie, precum si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri.
Mai mult, conform reglementarilor legale, doua persoane nu pot adopta impreuna, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului in care sunt sot si sotie. In plus, doua persoane de acelasi sex nu pot adopta impreuna un copil.
Important! Se acorda prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse si altor persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de minimum 6 luni, in masura in care acest lucru nu contravine intersului sau superior.
Cum devine o persoana apta sa adopte?
Adoptia presupune mai multe etape, prima dintre ele fiind informarea si consilierea prealabila asupra procedurii adoptiei la sediul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din judetul de domiciliu. Scopul intalnirii de la DGASPC este de informare despre ceea ce inseamna adoptia din punct de vedere legislativ, administrativ si socio-psiho-medical.
Odata informat, adoptatorul poate depune mai departe o cerere de evaluare in vederea obtinerii atestatului de persoana/familie apta sa adopte. Potrivit legii, cererea privind eliberarea atestatului trebuie insotita de urmatoarele documente:
- copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de sedere pe termen lung sau, dupa caz, cartea de rezidenta permanenta;
- declaratie autentica pe propria raspundere cu privire la locuirea efectiva si continua pe teritoriul Romaniei in ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistand absente temporare care cumulat sa depaseasca 3 luni;
- copie legalizata de pe certificatul de nastere;
- copie legalizata de pe certificatul de casatorie sau hotararea de divort/certificatul de divort, daca este cazul;
- copie de pe titlul de proprietate sau alt document care sa ateste dreptul de folosinta a locuintei;
- certificatul de cazier judiciar;
- adeverinte de venit sau alte documente care atesta veniturile solicitantului/solicitantilor;
- certificat/adeverinta medical/medicala eliberat/eliberata de medicul de familie privind starea de sanatate si eventualele boli cronice, insotit/insotita de rezultatul evaluarii psihiatrice;
- minimum doua caracterizari de la ultimul loc de munca pentru fiecare solicitant;
- declaratia sotului care nu se asociaza la cererea de adoptie, cu indicarea expresa a motivelor neasocierii;
- declaratie autentica pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul/solicitantii nu este/sunt decazut/decazuti din drepturile parintesti, precum si referitor la faptul ca nu are/au copil/copii in sistemul de protectie speciala;
- certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieste solicitantul;
- certificat/adeverinta medicala eliberat/eliberata de medicul de familie privind starea de sanatate a celorlalte persoane cu care locuieste solicitantul, cu mentionarea eventualelor boli cronice, insotit/insotita de rezultatul evaluarii psihiatrice.
Important! Pentru solutionarea cererii de evaluare pot fi solicitate orice alte documente si informatii considerate relevante.
Dupa depunerea dosarului, urmeaza evaluarea persoanei/familiei in vederea obtinerii atestatului, ce va dura aproximativ 120 de zile.
Aceasta evaluare este realizata cu scopul de a determina abilitatile parentale, garantiile morale si materiale in vederea cresterii si educarii copilului. Evaluarea cuprinde trei etape, si anume evaluarea sociala, realizata de responsabilul de caz, evaluarea psihologica elaborata de psihogul desemnat ca membru al echipei de evaluare si, in final, pregatirea pentru asumarea rolului de parinte.
Atentie! Verificari se pot face si asupra familiei extinse a adoptatorilor, respectiv parinti sau cei ce locuiesc cu adoptatorii.
In aceste patru luni, sunt organizate minimum sase sedinte de evaluare sociala si materiala si minimum patru intalniri cu psihologul. In functie de fiecare caz in parte, numarul sedintelor se poate suplimenta. La finalul acestor sedinte si dupa alte trei sesiuni de pregatire (etapa a treia a evaluarii), se poate elibera atestatul de familie apta sa adopte.
Acest atestat este valabil un an, iar valabilitatea lui se prelungeste automat in cazul in care data expirarii sale este dupa introducerea pe rolul instantei judecatoresti a cererii de incredintare in vederea adoptiei.
Dupa ce adoptatorii primesc atestatul, incepe si o perioada de asteptare. In acest timp, asistentii sociali au sarcina ca, pe baza evaluarii familiei, sa gaseasca copilul ce s-ar potrivi cel mai bine cu aceasta.
Ce criterii conteaza pentru a incredinta copilul unei familii?
Conform explicatiilor avocatului Lupu&Partners, dupa finalizarea activitatilor de evaluare si consiliere si dupa eliberarea atestatului de persoana/familie apta sa adopte, in Registrul National de Adoptii se vor introduce informatiile relevante despre familie.
Apoi, in baza informatiilor detinute de catre Oficiul Roman pentru Adoptii despre persoanele/familiile atestate la nivel national si copiii declarati eligibili pentru adoptie inscrisi in Registrul National de Adoptii, printr-un sistem informatizat, se realizeaza potrivirea la nivel teoretic.
In acest sens, Oficiul ia in calcul anumite criterii:
- daca exista rude pana la gradul IV care doresc sa adopte copilul;
- daca copilul are viata de familie cu o durata de cel putin 6 luni cu o persoana/familie adoptatoare;
- daca copilul are frati/surori adoptati/adoptabili;
- judetul de domiciliu al copiilor si al familiilor;
- varsta copilului corelata cu varsta pentru care este pregatita familia sa adopte un copil;
- originea etnica a copilului;
- sexul copilului;
- limba vorbita de copil si de familia adoptatoare;
- starea de sanatate a copilului si nivelul de dezvoltare al acestuia;
- capacitatea familiei de a raspunde nevoilor unui copil cu o anumita stare de sanatate/un anumit nivel de dezvoltare.
Urmeaza transmiterea, de catre Oficiul Roman pentru Adoptii catre DGASPC, a listei cu un numar de cel mult 10 adoptatori/familii adoptatoare pentru fiecare copil.
DGASPC-urile continua potrivirea teoretica luand in considerare anumiti factori cheie clar definiti de legislatia in vigoare, urmarindu-se, in primul rand, interesul superior al copilului.
Concret, institutia va tine cont de: diferentele dintre varsta cronologica si varsta de dezvoltare, originea etnica si culturala, religia, limba, nevoi de sanatate, nevoi emotionale, comportamentale, inclusive tulburari de atasament, nevoi educationale, principalele trasaturi de personalitate, interese, aptitudini, trasaturi fizice, dorinte exprimate de copil in legatura cu adoptia, factori geografici si de mediu, componenta familiei celei mai potrivite nevoilor copilului.
Dupa selectarea celei mai potrivite persoane/familii adoptatoare, Compartimentul Adoptii sprijina intalnirile dintre copil si persoana/familia adoptatoare atat in mediul de viata al copilului, cat si in afara acestuia, furnizeaza informatii cu privire la carcaterisiticile, nevoile si istoria copilului, oferind suport necesar pentru a putea depasi/clarifica eventualele ingrijorari.
Adoptia propriu-zisa si procedurile post-adoptie
Dupa ce angajatii DGASPC vor stabili compatibilitatea dintre copilul adoptabil si o persoana/familie, in acest sens, vor elabora si un raport de potrivire. In baza acestui raport, copilul va fi incredintat in vederea adoptiei, prin hotararea instantei judecatoresti.
Practic, copilul va fi incredintat pentru 90 de zile si, in aceasta perioada, DGASPC va urmari evolutia copilului si relatiile dintre acesta si familia adoptatoare, realizand, in acest sens, vizite bilunare.
La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei, Compartimentul Adoptii intocmeste un raport final, in care se evidentiaza modul in care s-a adaptat copilul noului mediu de viata, propunerea vizand incuviintarea adoptiei. Acest raport, impreuna cu alte acte cuprinse in legea adoptiei, se transmite instantei judecatoresti, care va incuviinta sau nu adoptia.
Actul adoptiei este un act confidential. Prin urmare, parintii firesti sau rudele biologice ale persoanelor adoptate pot obtine informatii cu caracter general vizand persoana adoptata numai daca exista acordul expres al acesteia sau, dupa caz, al persoanei sau familiei adoptatoare, a mentionat Roxana Lupu.
In ceea ce priveste copilul adoptat, acesta poate solicita Tribunalului sa-i autorizeze accesul la informatii despre parintii biologici abia dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu.
Desi este un act confidential, parintii adoptivi sunt obligati sa informeze gradual copilul ca este adoptat. In perioada de pregatire se realizeaza consilierea viitorilor parinti in ceea ce priveste comunicarea despre adoptie cu copilul adoptat in functie de varsta acestuia.
Pentru ca obligatiile sa fie respectate, familia va fi monitorizata si dupa ce s-a incuviintat adoptia. Mai precis, conform legislatiei in vigoare, monitorizarea post-adoptie se realizeaza trimiestrial pentru o perioada de cel putin 2 ani.
In aceasta perioada, se urmareste evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta si adoptator/familia adoptatoare si se intocmesc rapoarte trimestriale. La incheierea perioadei de monitorizare post-adoptie se realizeaza inchiderea cazului, situatie transmisa, ulterior, Oficiului Roman pentru Adoptii.
Cat dureaza, in fapt, sa infiezi un copil?
"Este greu de apreciat asupra duratei. Legiuitorul arata perioadele minime pentru desfasurarea diverselor proceduri, insa aceasta perioada poate fi prelungita la nevoie, in functie de fiecare caz in parte. Cat despre termenele in instanta, este de notorietate deja faptul ca si in cazurile ce trebuie solutionate de urgenta si cu precadere termenele sunt foarte lungi", a atentionat Roxana Lupu.
Astfel, explica mai departe avocatul, primul termen in cauza trebuie stabilit la maximum doua saptamani de la inregistrarea cererii. Insa, in realitate, termenele ce se acorda variaza de la cateva luni pana la un an. Prin urmare, parcurgerea tuturor procedurilor, inclusiv cele de post-adoptie, dureaza de ordinul anilor.
Conform specialistului, durata unei adoptii si succesul procesului depinde in primul rand de asteptarile si pregatirea adoptatorilor. "Pentru copiii din sistem sunt preferabile persoane sensibile, empatice, fara prejudecati, doritoare sa formeze comuniune familiala alaturi de copiii din sistemul de protectie", subliniaza reprezentantul Lupu&Partners.
Un ghid al adoptiei este pus la dispozitie si de Oficiul Roman pentru Adoptii si poate fi consultat aici.
Comentarii articol (61)