Media Intră în comunitate
avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 595 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Dreptul familiei sau probleme ... Adoptia unui copil
Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Adoptia unui copil

buna seara, asi dori sa adopt un copil dintr-o familie cunoscuta, ambele familii suntem de acord, care este procedura? imi trebuie un atestat? unde ma pot interesa?
Cel mai recent răspuns: Av. Gabriel Klein Kiritescu , utilizator 20:53, 28 August 2016
ÎNTOCMIREA DOSARULUI DE ATESTARE CA PERSOANĂ/FAMILIE ADOPTATOARE

Persoanele/familiile cu reşedinţa obişnuită în România care îşi exprimă intenţia de a adopta se pot adresa, pentru obţinerea informaţiilor referitoare la documentaţia necesară, demersurile şi durata procedurilor adopţiei interne, Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau organismelor private autorizate conform legii.

Documentele care însoţesc cererea privind evaluarea în vederea obţinerii atestatului sunt:
a) copie dupa buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung/permisul de şedere permanentă sau după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
b) declaraţie autentică pe proprie răspundere, cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat depăşesc 3 luni;
c) copie legalizată dupa certificatul de naştere;
d)copie legalizată dupa certificatul de căsătorie/hotărâre de divorţ, daca este cazul;
e) copie dupa titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
f) certificatul de cazier judiciar;
g) adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
h) certificat/adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
i) minimum două caracterizări de la ultimul loc de muncă pentru fiecare solicitant;
j) declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie cu indicarea expresă a motivelor neasocierii;
k) declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu sunt decăzuţi din drepturile părinteşti precum şi referitor la faptul că nu au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
l) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
m) certificat/adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.
Documentele prevăzute la alin.(1) lit.f), h), k) şi m) se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie.

Pentru soluţionarea cererii de evaluare, pot fi solicitate orice alte documente şi informaţii considerate relevante. Urmeaza apoi procesul de evaluare sociala si psihologica care se realizeaza de catre specialistii directiei si dureaza maxim 120 de zile de la data inregistrarii cererii de evaluare.

PASUL 2
EVALUAREA ÎN VEDEREA OBŢINERII ATESTATULUI

Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare cuprinde următoarele etape:
a) evaluarea socială, realizată de responsabilul de caz;
b) evaluarea psihologică, realizată de psihologul desemnat ca membru al echipei de evaluare;
c) pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte, realizată de compartimentul de specialitate sau după caz de organismul privat autorizat
Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare reprezintă procesul prin care se realizează identificarea abilităţilor parentale, se analizează îndeplinirea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare, precum şi pregătirea acestora pentru asumarea, în cunoştinţă de cauză, a rolului de părinte.
Pe tot parcursul procedurii de evaluare precum şi pe durata valabilităţii atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a informa direcţia cu privire la eventualele schimbări intervenite în situaţia sa socio-psiho-medicală, anexând după caz acte doveditoare
Procesul de evaluare se realizeaza prin întâlniri şi discuţii cu adoptatorul/familia adoptatoare, cu membrii familiei extinse a acestora, cu alte persoane care pot furniza informaţii relevante precum şi prin întâlniri în grup, în cadrul etapei de pregătire.
Numărul minim al întâlnirilor necesare pentru evaluarea socială este de 6 întâlniri iar cel pentru evaluarea psihologică de 4 întâlniri, în funcţie de particularităţile fiecărui caz urmând a se aprecia cu privire la necesitatea realizării unor întâlniri suplimentare.
În cadrul procesului de evaluare întâlnirile cu adoptatorul/familia adoptatoare se pot realiza atât la domiciliul acestora cât şi la sediul direcţiei, iar cu celelalte persoane care pot furniza informaţii relevante întâlnirile pot avea loc, după caz, la domiciliul membrilor familiei extinse, în comunitate sau la locurile de muncă ale adoptatorului/familiei adoptatoare.
Pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare se desfăşoară pe parcursul a 3 sesiuni organizate la un interval de minim 5 zile.
În cazul familiei adoptatoare, participarea ambilor soţi este obligatorie la toate sesiunile de pregătire, cu excepţia situaţiei în care unul dintre aceştia nu se asociază la cererea de adopţie.
Sesiunile de pregătire sunt organizate la sediul direcţiei sau după caz, la sediul organismului privat autorizat, în săli de curs corespunzătoare, cu participarea a minim 3 familii/6 persoane şi maxim 8 familii/16 persoane. Calendarul sesiunilor de pregătire este stabilit de comun acord cu participanţii, durata minimă a fiecărei sesiuni fiind de 4 ore.
Ulterior parcurgerii celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacităţii de a adopta a adopatorului/familiei adoptatoare.
Raportul final conţine sinteza informaţiilor psiho-sociale, concluziile echipei de evaluare, profilul copilului pentru care adoptatorul/familia adoptatoare poate îndeplini adecvat rolul de părinte şi recomandarea privind acordarea/neacordarea atestatului.


PASUL 3
ACORDAREA ATESTATULUI DE PERSOANĂ/FAMILIE ADOPTATOARE

Atestatul de persoană/familie adoptaoare se comunică adopatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobarea acestuia de către directorul direcţiei
Atestatul eliberat de direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază adoptatorul sau familia adoptatoare este valabil pentru o perioadă de un an. Valabilitatea acestui atestat se prelungeşte de drept până la încuviinţarea adopţiei, în situaţia în care a fost introdusă pe rolul instanţei judecătoreşti cererea de încredinţare în vederea adopţiei, precum şi în situaţia în care persoana/familia atestată are deja încredinţaţi, în vederea adopţiei, unul sau mai mulţi copii.

PASUL 4
PERIOADA DE AŞTEPTARE

Oficiul Român pentru Adopţii şi DGASPC organizează trimestrial întâlniri de consultare cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate care nu au fost incluşi/incluse în etapa de potrivire practică.
Consultările au ca temă informarea persoanelor prevăzute la alin. (1) cu privire la prevederile legale care reglementează desfăşurarea potrivirii teoretice şi practice, precum şi clarificarea unor aspecte punctuale legate de realizarea concretă a acestor demersuri.
Întâlnirile organizate de către DGASPC se realizează cu participarea angajaţilor din Compartimentul adopţii şi postadopţii şi, după caz, a altor persoane desemnate prin dispoziţie a directorului DGASPC. DGASPC poate invita la aceste consultări şi reprezentanţi ai Oficiului Român pentru Adopţii.
Data şi locul desfăşurării acestor întâlniri se vor afişa pe site-ul DGASPC cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită pentru organizarea acestora.
Pentru a facilita accesul adoptatorilor/familiilor adoptatoare la întâlnirile de consultări, conducerea instituţiilor organizatoare dispune desfăşurarea acestora după programul normal de lucru sau în zilele libere, cu respectarea legislaţiei muncii.

PASUL 5
POTRIVIREA DINTRE COPIL ŞI PERSOANA/FAMILIA ADOPTATOARE

Potrivirea teoretică se iniţiază la nivelul Oficiului Român pentru Adopţii şi constă în identificarea şi selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare care, din punct de vedere teoretic, corespunde în cea mai mare măsură nevoilor copilului. În procesul de potrivire sunt incluşi copiii pentru care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne şi adoptatorul/familia adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România care deţine atestat valabil, înregistrat/înregistrată în Registrul Naţional pentru Adopţii.
În vederea iniţierii de către Oficiu a procedurii de potrivire teoretică, direcţia este obligată să transmită acestuia informaţiile cu privire la adoptatorii/familiile adoptatoare atestaţi/atestate, cât şi cu privire la copiii pentru care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne.
După obţinerea atestatului, adoptatorul/familia este informat cu privire la copilul pentru care au fost selectaţi ca fiind cea mai potrivită persoană/familie, nevoile şi caracteristicile lui, prezentându-i-se şi fotografii recente ale copilului.
Dacă adoptatorul/familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, stabilesc împreună cu responsabilul de caz al acestora şi cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.
Prima întâlnire are loc în mediul de viaţă al copilului, fără a i se aduce la cunoştinţă scopul acesteia. Copilul este asistat în mod obligatoriu de persoana sa de referinţă.
În maxim 3 zile de la data primei întâlniri cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare îşi exprimă în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică.
În situaţia în care se decide continuarea procedurii de potrivire practică, se stabileste de comun acord cu adoptatorii programul şi modul de desfăşurare a următoarelor întâlniri, precum şi participanţii la întâlniri. Psihologul participă la cel puţin una dintre întâlnirile stabilite.
Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare si pot fi realizate atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia.
Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei doi responsabili de caz, în funcţie de particularităţile şi evoluţia cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4.
La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului şi cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul de potrivire.


PASUL 6
ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIEI PENTRU SESIZAREA INSTANŢEI

Dacă se constată acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, direcţia de la domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
La cererea de încredinţare în vederea adopţiei se anexează următoarele documente:
a) certificatul de naştere al copilului, în copie;
b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de medicul de familie în a cărui evidenţă se află;
c) hotărârea judecătorească irevocabilă privind deschiderea procedurii adopţiei interne;
d) lista prevăzută la art. 58 alin. (1), transmisă de Oficiu direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, pe baza căreia a fost selectat/selectată adoptatorul/familia adoptatoare;
e) raportul de potrivire, conţinând propunerea de sesizare a instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei;
f) dispoziţia şi atestatul de adoptator/familie adoptatoare apt/aptă să adopte;
g) orice alte documente relevante în susţinerea cererii de încredinţare în vederea adopţiei.

PASUL 7
ÎNCREDINŢAREA ÎN VEDEREA ADOPŢIEI

ÎNCREDINŢAREA COPILULUI ÎN VEDEREA ADOPŢIEI (nu este necesară în cazurile: adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, adopţiei de către concubin-în cazul copilului deja adoptat, adopţiei persoanei majore şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutore ori de către persoana la care a fost plasat, dacă a trecut o perioadă de cel puţin 2 ani de la instituirea tutelei/plasamentului).
Este o etapă premergătoare încuviinţării adopţiei, durează minim 90 de zile, în care copilul se află la domiciliul adoptatorilor în îngrijirea acestora, iar reprezentanţii direcţiei efectuează vizite bilunare pentru a urmări evoluţia copilului încredinţat în vederea adopţiei şi a relaţiilor dintre acesta şi adoptator/familia adoptatoare.
Prima vizită în acest scop având loc în prima săptămână de la mutarea efectivă a copilului la adoptator/familia adoptatoare.
Specialiştii direcţiei sunt obligaţi să ofere sprijin adoptatorilor/familiilor adoptatoare, în vederea facilitării integrării copilului în noul mediu de viaţă. Suportul acordat adoptatorului/familiei adoptatoare poate consta în informarea şi consilierea acestora şi, după caz, a copilului, organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităţilor parentale, organizarea de grupuri de suport pentru copii şi părinţi.
Executarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de încredinţare în vederea adopţiei se face în baza unui certificat de grefă.
Termenul pentru care s-a dispus încredinţarea se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.
Mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare se evidenţiază într-un document întocmit în dublu exemplar şi semnat de către reprezentantul direcţiei şi de către adoptator/familia adoptatoare, datat şi înregistrat la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat

PASUL 8
ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIEI PENTRU SESIZAREA INSTANŢEI

La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia întocmeşte un raport final, în care se evidenţiază modul în care copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă şi daca evoluţia a fost favorabilă sesizeaza instanţa judecătorească pentru ÎNCUVIINŢAREA ADOPŢIEI.


La cererea de încuviinţare a adopţiei se anexează următoarele documente:
• certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată;
• certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică;
• atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
• hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare ân vederea adopţiei;
• certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată;
• certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată;
• cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
• certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
• documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimţământului părinţilor fireşti, în măsura în care nu s-a pronunţat anterior o hotărâre judecătorească de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne a copilului.
Direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază persoana sau familia adoptatoare va avea obligaţia de a depune rapoartele finale până cel mai tarziu cu 5 zile înaintea termenului la care a fost citată pentru judecarea cauzei, precum şi, după caz, de a da instanţei judecătoreşti orice relaţii necesare pentru soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.
Instanţa judecătorească va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă, pe baza probelor administrate, şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului.


PASUL 9

În termen de 5 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a încuviinţat adopţia, direcţia care a participat la judecarea cererii de încuviinţare a adopţiei va înştiinţa în scris părintii fireşti despre aceasta şi autorităţile competente vor întocmi la solicitarea familiei noul certificat de naştere al copilului .

PASUL 10
MONITORIZAREA
MONITORIZAREA POSTADOPŢIE – durează o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.
Raţiunea monitorizării post adopţie este de a crea premisele unei integrări reuşite a copilului adoptat în noul său mediu familial, precum şi identificarea unor eventuale probleme de relaţionare, sprijinirea familiei, prevenirea unor eventuale crize familiale.
Pe durata perioadei de monitorizare post-adopţie se asigură asistenţă de specialitate specifică problemei cu care se confruntă familia, sugestii de soluţionare a situaţiilor problematice şi încurajare.
Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori, în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă.
În cazul adopţiei interne, monitorizarea postadopţie se realizează de către direcţia de la domiciliul copilului, care are obligaţia întocmirii unor rapoarte trimestriale, pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.
În perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorii au obligaţia de a colabora cu direcţia pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale şi de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori modificări intervenite în structura familiei.
La încheierea perioadei de monitorizare postadopţie, direcţiile întocmesc un raport final de închidere a cazului, pe care au obligaţia să îl transmită Oficiului Român pentru Adopţii. În situaţia în care, ulterior încuviinţării adopţiei, prenumele copilului adoptat este schimbat pe cale administrativă, raportul va fi însoţit şi de copia actului care a stat la baza schimbării prenumelui.
În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în raza administrativ-teritorială a altei direcţii decât cea care a iniţiat procedura de monitorizare, aceasta are obligaţia de a notifica direcţiei în a cărei rază administrativ teritorială se află noul domiciliu/noua reşedinţă a adoptatorului/familiei adoptatoare necesitatea preluării obligaţiei de monitorizare postadopţie.
În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare, împreună cu copilul adoptat, îşi stabilesc domiciliul/reşedinţa în altă ţară, direcţia de la domiciliul acestora realizează continuarea monitorizării postadopţie cu sprijinul Oficiului Român pentru Adopţii. în aceste cazuri, la solicitarea direcţiei, Oficiul Român pentru Adopţii facilitează obţinerea rapoartelor trimestriale prin contactarea serviciilor sociale competente publice sau private din statul în care adoptatorul/familia adoptatoare şi-a stabilit domiciliul/reşedinţa.

ALTE INFORMATII:

Care sunt condiţiile adopţiei copilului de către tutorele său? Copilul să aibă statutul juridic de copil adoptabil- în situaţia copilului pentru care a fost instituită tutela, acţiunea de deschidere a procedurii adopţiei interne este promovată de către direcţia de la domiciliul copilului la solicitarea tutorelui, cu administrarea unui probatoriu din care să rezulte dacă acest demers răspunde interesului superior al copilului.
Solicitarea tutorelui este instrumentată de compartimentul de specialitate, fiind desemnat pentru copil un responsabil de caz. Acesta identifică elemente necesare în măsură să susţină că adopţia răspunde interesului superior al copilului şi întocmeşte un raport care urmează a fi anexat cererii de deschidere a procedurii adopţiei interne.
Tutorele trebuie să obţină atestatul de persoană/familie aptă să adopte (în cazul în care adoptă împreună cu soţul, respectiv soţia) şi trebuie să existe raportul favorabil vizând evoluţia relaţiilor dintre copil şi tutore, întocmit de către direcţie, care se depune la instanţa investită cu judecarea acţiunii privind incuviinţarea adoptiei interne a copilului de către tutorele său.
Încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară dacă a trecut o perioadă de cel puţin 2 ani de la instituirea tutelei.
Monitorizarea post adopţie nu se realizează în cazul adopţiei copilului de către tutorele său..

Cum se realizează adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv? Este întemeiată pe relaţiile ce se dezvoltă între copil şi soţul părintelui său (acesta din urmă comportîndu-se, în fapt, ca un părinte adevărat), pe afecţiunea reciprocă dintre aceştia, pe dorinţa de a i se conferi copilului un mediu securizant, fiind normal să se oficializeze prin adopţie o situaţie deja existentă-să dobândească valoare juridică o realitate socială, adică, un copil să se bucure de grija şi afecţiunea ambelor persoane-(a părintelui şi a soţului acestuia)-sub a căror protecţie şi îngrijire se află în fapt.
Acest tip de adopţie este în acord cu dezvoltarea armonioasă a copilului şi cu garantarea dreptului său la o familie.
Condiţii privind admisibilitatea cererii de încuviinţare a adopţiei copilului de către soţul părintelui său:
-existenţa consimţământului la adopţie al părinţilor biologici (indifierent dacă sunt căsătoriţi sau dacă copilul provine din căsătorie sau din afara căsătoriei); se aplică şi aici dispoziţiile privind situaţiile legale când este suficient consimţământul unui singur părinte, precum şi cele referitoare la refuzul abuziv de a consimţi;
-existenţa raportului de consiliere a părinţilor biologici în vederea exprimării consimţământului la adopţie, întocmit de direcţie, document care însoţeşte cererea de încuviinţare a adopţiei;
-adoptatorul să aibă calitatea de soţ al unuia dintre părinţii biologici ai copilului;
- pentru adopţia copilului născut în afara căsătoriei, de către soţia tatălui său, filiaţia trebuie să fie confirmată prin rezultatul expertizei realizată prin metoda serologică ADN, costurile fiind suportate de familia adoptivă.
Cum poate fi adoptată o persoană majoră? Adoptatorul se adresează în mod direct la tribunal cu acţiune privind încuviinţarea adopţiei persoanei majore.
Potrivit art.455 din Codul Civil al Romaniei, “poate fi adoptată persoana care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, dacă a fost crescută în timpul minorităţii de către cel care doreşte să o adopte”.
Dovada că persoana majoră a fost crescută în timpul minorităţii de către cel care doreşte să o adopte se poate face în faţa instanţei judecătoreşti cu orice mijloace de probă admis de lege (martori, înscrisuri, etc.).
O altă condiţie de fond este prevăzută de art. 460 din Codul Civil conform căruia:
“(1) Adoptatorul trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul.
(2) Pentru motive temeinice, instanţa de tutelă poate încuviinţa adopţia chiar dacă diferenţa de vârstă dintre adoptat şi adoptator este mai mică decât 18 ani, dar nu mai puţin de 16 ani”.
Părţile la procesul de încuviinţare a adopţiei majorului sunt adoptatorul şi persoana majoră a cărei adopţie se solicită.
Părinţii biologici ai persoanei majore nu au calitatea de parte la acest proces şi nici nu este necesar consimţământul acestora la adopţia persoanei majore.

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Lnfiere copil minor adina000 adina000 Buna ziua ! Copilul meu in varsta de noua ani nu are tata in certificatul de nastere , iar eu si tatal lui nu am pastrat legatura si nu stim nimic unul de ... (vezi toată discuția)
Schimbare nume copil testoasa2006 testoasa2006 BUNA ZIUA..CINE MA POATE AJUTA CU UN RASPUNS LA PROBLEMA MEA??AM UN BAIAT DE 13 ANI DI PRIMA CASATORIE..FOSTUL SOT A DECEDAT,EU M-AM RECASATORIT IAR ACTUALUL ... (vezi toată discuția)
Adoptie popa remus popa remus am 30ani,necasatorit,un loc de munca stabil si bine remunerat,o locuinta proprietate personala si doresc sa adopt un copil dintr-un orfelinat,de preferinta ,in ... (vezi toată discuția)