Noul Cod de procedura fiscala complica si mai mult relatia firmelor cu Fiscul. Ce va schimba noua legislatie fiscala?

Codul de procedura fiscala, aprobat prin OG nr. 92/2003, desi ar fi trebui sa incurajeze contribuabilii sa isi plateasca la timp taxele si impozitele, totusi, acesta contine prevederi care birocratizeaza foarte mult relatia contribuabililor cu organele fiscale, sunt de parere specialistii.

Codul de procedura fiscala a fost structurat din start pe baza unei asa-zise "prezumtii de vinovatie" a contribuabilului, fapt ce a dus la includerea in acesta a unor prevederi cu caracter extrem de birocratic si de o ineficienta evidenta in ceea ce priveste stimularea conformarii voluntare a contribuabililor si colectarea eficienta a impozitelor si taxelor, a declarat pentru AvocatNet.ro Dan Schwartz, Managing Partner al RSM Scot.

Un exemplu concret in acest sens ar fi, potrivit specialistului, prevederile cu caracter birocratic ce au generat confuzie printre contribuabili si autoritatile fiscale si au dus, in multe cazuri, la prelungirea artificiala a duratei dupa care intervine prescriptia extinctiva fiscala. Astfel, desi Codul de procedura fiscala are caracter de lege speciala, aceasta abordare intra in contradictie evidenta cu prevederile noului Cod civil, conform carora durata prescriptiei extinctive poate fi modificata doar cu acordul ambelor parti implicate intr-o relatie contractuala, a adaugat reprezentantul RSM Scot.

"O alta problema ce afecteaza activitatea firmelor este proasta reglementare a termenelor ce trebuie sa fie respectate de catre organele fiscale atat la efectuarea inspectiilor fiscale (ce uneori pot dura chiar ani!), cat si la emiterea actelor administrative", a precizat pentru AvocatNet.ro echipa departamentului Taxe din cadrul Biris Goran.

Intrucat Codul de procedura fiscala nu prevede o sanctiune pentru depasirea acestor termene imperative de solutionare a cererilor contribuabililor si de finalizare a inspectiilor fiscale, de multe ori organele fiscale depasesc termenele legale, activitatea contribuabililor avand de suferit din cauza lipsei de celeritate a organelor fiscale, au explicat specialistii.

Echipa departamentului Taxe din cadrul Biris Goran considera ca un element specific exclusiv procedurii fiscale romane si care ingreuneaza in mod particular activitatea firmelor este necesitatea inscrierii acestora in registrul operatorilor intracomunitari pentru a putea face orice fel tranzactii intracomunitare (achizitii, livrari de bunuri, prestari de servicii).

Acest registru este o constructie particulara, au subliniat reprezentantii Biris Goran, care nu se regaseste in alte state membre unde o societate poate efectua tranzactii intracomunitare ulterior inregistrarii in scopuri de TVA fara a fi necesara o inregistrare suplimentara pentru astfel de activitati.

"Societatile romane, in ciuda faptului ca au un cod valabil de TVA, sunt puse astfel in pozitia de a amana efectuarea a diverse tranzactii cu societati aflate in alte state membre in vederea inregistrarii prealabile in ROI. Amanari de pana la o luna pentru efectuarea unor tranzactii intracomunitare sunt de natura sa afecteze semnificativ activitatea comerciala a firmelor", au explicat sursele citate.

Tot in privinta TVA, Mihaela Hampu, Tax Manager, Mazars, ne-a declarat ca aici sunt multiple aspecte care ar trebui reglementate mai bine.

"Procedurile de inregistrare in scop de TVA, de rambursare sunt destul de greoaie, ceea ce creeaza probleme in gestionarea relatiei cu administratiile fiscale. Toate procedurile ar trebui sa se aplice unitar, astfel incat sa existe un grad mai mare de predictibilitate. Ar trebui, de asemenea, implementate in asa fel incat sa nu pericliteze activitatea contribuabililor (ca in cazul inregistrarilor in scop de TVA sau rambursarile de TVA cu depasirea termenelor legale)", a adaugat aceasta.

Procedurile de inregistrare, declarare si plata sunt excesive

Conform specialistilor Biris Goran, este general acceptat de catre toti contribuabilii faptul ca birocratia din domeniul fiscal, manifestata prin proceduri de inregistrare, de declarare si de plata este excesiva si ingreuneaza mult demersurile de conformare cu obligatiile fiscale.

Ei considera ca multe formulare sunt prost concepute intrucat acestea nu se aplica situatiilor practice sau prin acestea nu este permisa aplicarea tuturor posibilitatilor de actiune prevazute prin legislatie. In plus, restrictiile ce rezulta dintr-un formular prost conceput sunt uneori dublate de transpunerea deficitara in format electronic, au continuat acestia.

De asemenea, consultantii Biris Goran sunt de parere ca ar trebui rectificate situatiile in care, desi exista legislatie prin care este reglementata o anumita activitate/operatiune fiscala, aceasta nu poate fi pusa in practica intrucat nu exista proceduri de lucru sau chiar formularistica necesara.

Cate administratii fiscale, atatea interpretari ale legislatiei

Pe langa aspectele mentionate anterior, una dintre principalele probleme cu care se confrunta mediul de afaceri o reprezinta interpretarea neunitara a legislatiei, chiar de catre organele fiscale, au precizat specialistii contactati de noi. Solutia pentru indreptarea acestor deficiente ar putea-o reprezenta crearea unei baze de date la nivelul Ministerului Finantelor, cu interpretari general acceptate ale legislatiei.

In prezent, exista cazuri in care administratii fiscale teritoriale diferite, dar de acelasi nivel, solicita contribuabililor seturi diferite de documente pentru a indeplini aceeasi obligatie de inregistrare, declarare sau plata, au atentionat specialistii Biris Goran. Aceasta situatie este in special valabila in cazul directiilor de impozite si taxe locale.

"Exista cazuri in care pentru aceeasi intrebare, doua autoritati fiscale competente vin cu raspunsuri de interpretare diferite, daca nu contradictorii. Este, deci, absolut evident ca ar trebui incurajata aplicarea unitara a legislatiei prin standardizarea procedurilor de lucru si, de ce nu, am sustine implementarea unei baze de date, actualizata si completa, cu privire la toate interpretarile general acceptate ale unor situatii fiscale la nivelul Ministerului Finantelor Publice, care sa serveasca ca referinta de aplicare a legislatiei macar pentru personalul organelor fiscale, daca nu si pentru publicul general", au declarat specialistii Biris Goran.

De aceeasi parere este si Ioana Iorgulescu, Senior Manager EY, Taxare indirecta. Aceasta ne-a declarat ca un aspect esential pentru imbunatatirea legislatiei fiscale este modul de intelegere, interpretare si aplicare a acesteia de catre organele abilitate.

"Eforturile reunite ale reprezentantilor Ministerului de Finante, mediului de afaceri si companiilor de consultanta pentru imbunatatirea legislatiei fiscale trebuie sustinute si de angajatii ANAF care aplica efectiv aceste prevederi. Practica demonstreaza, din nefericire, ca nu intotdeauna organele de inspectie fiscala au o intelegere corecta a prevederilor fiscale, iar modul in care aceste prevederi sunt aplicate poate avea efecte negative (nejustificate) asupra activitatii economice a companiilor si chiar poate determina decizia de mutare a acestor activitati in alte tari", a continuat reprezentantul EY.

La randul sau, Adrian Rus, Partener EY, Preturi de transfer, sustine ca este necesar sa fie considerat modul cum ar trebui sa fie interpretate conceptele fiscale de catre autoritatile de inspectie fiscala din cadrul ANAF, pentru a se asigura cat de mult posibil ca spiritul unor concepte fiscale nu este interpretat in mod abuziv si, in acest fel, sa se creeze situatii practice care depasesc intentia legiuitorului, sporind numarul de controverse cu autoritatile fiscale.

"Unul din aspectele care trebuie luate in calcul in procesul de rescriere a legislatiei fiscale, in special atunci cand este vorba despre anumite concepte fiscale (spre exemplu, conceptul de tranzactii transfontaliere artificiale), este modul de prezentare si detaliere a acestor concepte avand in vedere contextul local. In particular, trebuie avute in vedere nu doar experienta unor alte tari cu sisteme fiscale mai solide si dezvoltate care folosesc si ele aceste concepte, ci trebuie considerata o preluare si adaptare potrivita cadrului fiscal din Romania", a continuat Adrian Rus.

Sanctiunile aplicabile organelor fiscale ar trebui reglementate mai strict

Conform Codului de Procedura Fiscala, organele de inspectie fiscala au un rol activ, indeplinind rolul de a instiinta contribuabilul asupra drepturilor sale si de a il indruma in aplicarea prevederilor legislative.

"In Romania, rolul activ al organelor a ramas, mai degraba, un concept de teorie fiscala, fara o aplicare practica. Drept urmare, acesta este un alt domeniu in care este nevoie de un plus de claritate, cu reglementari concrete privind aplicarea in realitatea practica", au adaugat consultantii Biris Goran.

Mai mult decat atat, avand in vedere numeroasele si strictele sanctiuni care pot fi aplicate de catre organele fiscale asupra contribuabililor care nu isi respecta obligatiile legale, ar trebui, de asemenea, reglementate mai bine, mai strict, sanctiunile aplicabile pentru organele fiscale, atunci cand acestea, la randul lor, nu isi respecta obligatiile, au subliniat specialistii Biris Goran.

"In prezent, contribuabilii sunt obligati sa plateasca atat dobanzi, cat si penalitati de intarziere, insa, conform legii, autoritatile nu platesc decat dobanzi de intarziere. Obligatia autoritatilor fiscale de a plati dobanzi de intarziere este rareori respectata, intrucat acestea pot refuza oricand plata invocand varii motive care nu ar scuti un contribuabil aflat in aceeasi pozitie de plata obligatiilor la timp (spre exemplu, exista cazuri cand autoritatile au invocat lipsa de personal pentru neindeplinirea obligatiilor). In aceste conditii, dorim rectificarea legislatiei avand in vedere principiul egalitatii de tratament si echitatii fiscale", au punctat sursele citate.

Totodata, inregistrarea pentru anumite activitati este mult ingreunata de obligatia de a intocmi dosare cu documentatie ce contin, printre altele, acte emise de diverse institutii de stat (precum certificate de atestare fiscala, certificate constatatoare de la registrul comertului, cazier fiscal etc.), au completat aceleasi surse.

"Pentru obtinerea acestor documente, un contribuabil pierde mult timp pe drumuri sau stand la coada, in conditiile in care, de multe ori informatiile din aceste documente sunt deja disponibile la institutiile emitente. In consecinta, viata contribuabilului ar putea fi mult usurata prin implementarea unui sistem integrat (si functional) care sa permita tuturor institutiilor statului sa comunice intre ele orice fel de informatii necesare si disponibile, fara a mai fi necesar contribuabilului sa actioneze ca un caraus de hartii/informatii de la o institutie la alta", au adaugat specialistii Biris Goran.

Va imbunatati Noul Cod de procedura fiscala actuala legislatie?

In conditiile in care atat Codul de procedura fiscala, cat si Codul fiscal au fost modificate de foarte multe ori de la intrarea in vigoare si pana in prezent, consultarea lor devenind greoaie, Ministerul Finantelor a lansat in dezbatere publica pe 30 iunie proiectele rescrise ale Noului Cod fiscal si Noului Cod de procedura fiscala, iar pe 11 iulie o varianta actualizata a Noului Cod fiscal a fost publicata de MFP, insa a doua zi ambele proiecte au fost retrase de pe site-ul ministerului. Avand in vedere acest lucru, in prezent, niciuna dintre variantele celor doua coduri nu este disponibila spre consultare publica.

Specialistii sustin ca aceste documente ar trebui sa aduca imbunatatiri de fond si nu de forma, care sa corecteze deficientele legislatiei fiscale in vigoare.

"In cadrul procesului indelungat de consultari dintre Ministerul Finantelor si mediul de afaceri, consultantii din mediul privat au facut numeroase propuneri de corectare a anomaliilor prezente atat in Codul fiscal, cat si in cel de procedura fiscala. In ce masura aceste propuneri au fost acceptate de reprezentantii statului vom afla numai dupa ce vom vedea codurile rescrise publicate in Monitorul Oficial", a declarat Dan Schwartz.

Conform variantei publicate initial de MFP, Noul Cod de procedura fiscala nu va simplifica reglementarile actuale, ci din dimpotriva le-ar putea complica, sunt de parere consultantii.

Emanuel Bancila, Executive Director EY, Litigii si Dispute fiscale, ne-a precizat ca Noul Cod de procedura fiscala ar putea introduce penalitatea de nedeclare, care va avea un procent cuprins intre 10% si 25% aplicat la suma impusa suplimentar la plata.

Astfel, continua specialistul, in situatia in care din eroare datorata lipsei de claritate a Codului Fiscal contribuabilul se gaseste in situatia de a fi impus cu sume suplimentare la plata, pe langa dobanda legala de intarziere de 0,03% pentru fiecare zi de intarziere (10,95% pe an) si o penalitate de intarziere de 0,02% pe zi (7,3% pe an) - (n.r. conform reglementarilor propuse de MFP, penalitatea de intarziere ar putea fi redusa de la 0,03% la 0,02%) - se adauga o penalitate suplimentara de 25% din suma impusa suplimentar, intrucat emiterea unei decizii de impunere implica in mod obligatoriu declararea din eroare a unui impozit mai mic decat cel pe care Fiscul considera ca ar fi trebuit declarat conform interpretarii sale. Pentru clarificare – nu suntem in situatia in care contribuabilul nu declara o anumita tranzactie sau isi ascunde baza impozabila.

Toate tranzactiile sunt declarate, iar baza impozabila este declarata 100%. Declaratia in baza caruia s-a platit impozitul este eronata, motiv pentru care pe langa dobanda legala de 10,95% pe an se aplica o dubla penalitate pentru aceeasi fapta – calcularea eronata a impozitului, respectiv – o penalitate de 7,3% pe an plus o penalitate suplimentara de 25%, a subliniat consultantul.

"Cu titlu de exemplu pentru o declarare eronata a unui impozit in situatia in care Fiscul efectueaza un control fiscal la sfarsitul perioadei de prescriptie se poate ajunge ca respectivul contribuabil sa fie sanctionat cu o suma reprezentand un procent de 116,25% din suma impusa suplimentar la plata de catre organele fiscale. Or, cum nu de putine ori actele administrativ fiscale de impunere sunt anulate de instanta de judecata sau chiar de catre organul de solutionare, in situatia in care suma impusa in mod eronat la plata de catre organul de control este una consistenta, aplicare unei sanctiuni de 116,25% din aceasta suma se poate dovedi fatidica pentru insasi existenta respectivului contribuabil", a detaliat Emanuel Bancila.

In acelasi timp, majorarea termenului de rambursare a TVA de la 45 de zile la 90 de zile va afecta in mod direct contribuabilii care vor trebui sa astepte o perioada dubla fata de cea actuala in ceea ce priveste rambursarea TVA-ului la care sunt indreptatiti, sustine reprezentantul EY.

"Mai mult, numarul cazurilor in care organul fiscal poate solicita suspendarea inspectiei fiscale s-a inmultit fara a exista posibilitatea contribuabilului de a supune cenzurii instantiei de judecata suspendarile pe care le considera efectuate cu incalcarea prevederilor Codului de Procedura Fiscala. In plus, nu exista o perioada maxima pentru care sa se poata dispuna suspendarea, limitandu-se astfel posibilitatea abuzurilor din partea inspectorilor fiscali", a continuat acesta.

In ceea ce priveste competenta de administrare a contribuabilului, Emanuel Bancila ne-a spus ca se doreste introducerea unei prevederi in sensul ca o decizie de impunere emisa de un organ necompetent nu este considerat nula daca este confirmat de organul fiscal competent.

In opinia specialistului, o astfel de prevedere deschide usa unui adevarat haos in ceea ce priveste administrarea contribuabililor, prin existenta posibilitatii ca orice organ fiscal, indiferent de aria de competenta si localizarea geografica, sa poata controla orice contribuabil.

"Se neutralizeaza astfel cheia de bolta a administratiei fiscale care o reprezinta competenta. Astfel, criteriile deloc intamplatoare in baza carora s-a creat o directiva de administrare a marilor contribuabili nu isi mai gasesc nicio finalitate", a subliniat acesta.

Totodata, Noul Cod de procedura fiscala ar putea mari termenul de prescriptie al inspectiei fiscale.

Conform Codului de procedura fiscala termenul de prescriptie este de cinci ani. Totusi, acest termen incepe sa curga incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a constitui baza de impozitare. Astfel, in practica se poate ajunge la un termen de prescriptie de sase ani. Mai mult, una dintre cauzele in care prescriptia este suspendata o reprezinta desfasurarea inspectiei fiscale. Cu alte cuvinte, daca o inspectie fiscala dureaza doi ani, chiar daca termenul maxim de desfasurare a acesteia este de sase luni, in aceasta perioada termenul de prescriptie este suspendat, ceea ce inseamna ca respectivul contribuabil poate fi controlat pentru un impozit a carui baza de impozitare s-a constituit in urma cu 8 ani, a explicat reprezentantul EY.

Prin proiectul noului Cod de Procedura fiscala se doreste ca si perioada cuprinsa intre data introducerii contestatiei fiscale si data solutionarii respectivei contestatii sa constituie un caz in care prescriptia dreptului de a stabili impozite suplimentare sa fie suspendata, a continuat acesta.

In practica, intalnim situatii in care dupa o inspectie fiscala de doi ani, solutionarea contestatiei fiscale dureaza peste un an. In situatia in care decizia de solutionare dispune refacerea inspectiei fiscale, contribuabilul se confrunta cu o noua verificarea, al carui rezultat urmeaza din nou calea contestatiei administrative, a adaugat Emanuel Bancila.

Intr-un astfel de caz, potrivit sursei citate, se ajunge in situatia in care ne intalnim cu un termen de prescriptie care poate depasi zece ani. Prin comparare cu termenul de prescriptie de drept comun de 3 ani, un astfel de termen in ceea ce priveste obligatiile fiscale apare ca fiind excesiv.