Contractul de mandat: In ce situatii se incheie si cu ce este diferit de CIM?

Contractul de mandat este expres reglementat de Codul Civil si reprezinta contractul prin care mandatarul se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant, au explicat pentru AvocatNet.ro Ana Maria Placintescu si Ileana Lucian, parteneri Musat&Asociatii. 

Potrivit avocatilor, acest tip de contract se poate incheia verbal sau in forma scrisa, autentica ori sub semnatura privata. Acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de catre mandatar, iar mandatul poate fi cu titlu gratuit sau remunerat.

Legislatia de dreptul muncii nu permite incheierea unui contract de mandat pentru evitarea incheierii unui contract individual de munca, sustin sursele citate. 

"Un exemplu clasic de contract de mandat permis insa de lege este cel incheiat de societatile comerciale cu administratorii sau cu directorii cu atributii delegate. Legea 31/1990 privind societatile comerciale prevede expres in cazul societatilor pe actiuni, ca pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract individual de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului", au punctat acestea.

Ce durata are contractul de mandat?

Conform prevederilor Codului Civil, in cazul in care partile nu au stabilit o durata prin contractul de mandat, acesta va inceta dupa 3 ani de la incheierea lui, ne-au precizat Ana Maria Placintescu si Ileana Lucian.

In ceea ce priveste mandatul administratorilor si directorilor cu atributii delegate, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, durata mandatului acestora difera in functie de tipul de societate comerciala, au continuat avocatii de la Musat&Asociatii.

Astfel, in cazul societatilor pe actiuni, durata mandatului administratorilor, respectiv al directorilor, este stabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani. Totodata, in cazul societatilor pe actiuni, durata mandatului primilor administratori nu poate depasi 2 ani.

In cazul societatilor cu raspundere limitata, durata mandatului administratorilor este stabilita prin actul constitutiv si poate fi limitata sau nelimitata in timp.

Pe langa cauzele generale de incetare a contractului de mandat, exista si unele specifice, dupa cum ne-au mentionat specialistii.

Mai exact, contractul de mandat inceteaza, potrivit acelorasi surse, prin revocarea sa de catre mandant, renuntarea mandatarului sau moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului.

"Mandantul poate oricand revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma in care contractul de mandat a fost incheiat si chiar daca a fost declarat irevocabil. De asemenea, imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi afacere revoca mandatul initial", ne-au declarat Ana Maria Placintescu si Ileana Lucian.

Avocatii au atentionat ca in cazul in care mandantul revoca mandatul nejustificat ori intempestiv, acesta este obligat sa repare prejudiciile suferite de mandatar.

La randul sau, mandatarul poate renunta oricand la mandat, notificand mandantului renuntarea sa.

"Mandatarul este obligat sa il despagubeasca pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renuntarii, cu exceptia cazului cand continuarea executarii mandatului i-ar fi cauzat mandatarului insusi o paguba insemnata, care nu putea fi prevazuta la data acceptarii mandatului. In cazul societatilor pe actiuni, in cazul in care societatea decide sa porneasca o actiune in raspundere impotriva administratorilor si/sau directorilor, mandatul acestora inceteaza de drept din momentul adoptarii acestei hotarari", au adaugat avocatii.

Ce contributii sociale se platesc la stat pentru contractele de mandat?

Munca prestata in baza contractului de mandat constituie vechime in munca si stagiu de cotizare la sistemul de asigurari sociale, a declarat pentru AvocatNet.ro Anca Bogorin, Managing Partner BARIN Accounting.

Legea 31/1990 privind societatile comerciale stabileste in privinta mandatului directorilor faptul ca remuneratia obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata, din punct de vedere fiscal, veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in materie, a continuat aceasta. Astfel, din indemnizatia directorilor cu contract de mandat se retin urmatoarele contributii pentru asigurari sociale:

Contributii individuale:

• contributia la sistemul public de pensii (CAS): 10,5%;
• contributia la sistemul public de sanatate (CASS): 5,5%;
• contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj: 0,5%.

Contributii datorate de societate:

• contributia la sistemul public de pensii (CAS): 15,8%;
• contributia la sistemul public de sanatate (CASS): 5,2%;
• contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj: 0,5%;
• contributia pentru concedii si indemnizatii (concedii medicale): 0,85%;
• contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, intre: 0,15% si 0,85%;

Pe langa aceste contributii sociale, directorul/administratorul datoreaza si impozit pe venit de 16%, a mai spus aceeasi sursa.

Contractul de mandat versus CIM

Contractul de mandat si contractul individual de munca (CIM) sunt reglementate diferit din perspectiva legala, asa incat CIM intra sub incidenta Codului Muncii, timp ce contractul de mandat sub cea a Legii 31/1990 privind societatile comerciale, a declarat pentru AvocatNet.ro Anca Bogorin, Managing Partner BARIN Accounting.

"In general, ambele contracte presupun o prestare in folosul unui beneficiar, ca regula in cadrul unui program de lucru. Atat contractul individual de munca, cat si cel de mandat, au un caracter oneros, adica in schimbul muncii prestate se cuvine o remuneratie", a adaugat specialistul.

Principalele deosebiri dintre cele doua tipuri de contracte, mentionate de Anca Bogorin, sunt urmatoarele:

• contractul individual de munca reprezinta un acord de vointa intre salariat si angajator, iar contractul de mandat este un acord intre administrator/director si adunarea generala, sau dupa caz consiliul de administratie al companiei;
• contractul individual de munca presupune o relatie de subordonare intre salariat si angajator, in vreme ce in contractul de mandat, mandatarul are independenta de a actiona, asa cum crede el de cuviinta, pentru a aduce la indeplinire mandatul primit;
• contractul individual de munca se incheie de regula pe durata nedeterminata, in schimb, contractul de mandat se incheie pe o durata determinata;
• munca administratorilor/directorilor cu mandat este una de conducere, si dupa caz de reprezentare, pe cand munca prestata de salariati este in majoritatea cazurilor una de executie.

Incheierea unui contract de mandat implica pentru societatea care intocmeste documentul atat avantaje, cat si dezavantaje, comparativ cu CIM. 

Potrivit partenerilor Musat&Asociatii, Ana Maria Placintescu si Ileana Lucian, din pespectiva societatii, contractul de mandat prezinta avantaje fata de contractul individual de munca, in special in ceea ce priveste incetarea contractului.

"Exista posibilitatea revocarii contractului de mandat fara a fi necesara motivarea hotararii de revocare si fara respectarea unor proceduri prealabile. In cazul incetarii unui contract individual de munca, este necesara incadrarea intr-unul din cazurile de incetare expres prevazute de Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii. De asemenea, poate fi necesara parcurgerea unei proceduri prealabile incetarii, precum procedura de concediere colectiva, procedura de cercetare disciplinara prealabila", au detaliat specialistii.  

Totodata, contractul de mandat prezinta avantajul pentru societate de a nu fi suspus rigorilor de forma necesare in cazul unui contract individual de munca (acesta trebuie sa contina anumite clauze minimale impuse de lege), sustin sursele citate.

In acelasi timp, societatea are posibilitatea de a include in contractul de mandat anumite clauze care nu sunt permise intr-un contract individual de munca, cum ar fi un termen de preaviz mai mic de 20 de zile lucratoare la incetarea contractului sau plata remuneratiei mandatarului trimestrial si nu lunar, au atentionat avocatii. 

Pe de alta parte, Ana Maria Placintescu si Ileana Lucian ne-au mentionat ca, in cadrul relatiei de mandat, mandatarul nu se afla intr-o relatie de subordonare cu societatea. Acest aspect poate reprezenta un dezavantaj pentru societate, pentru ca aceasta nu poate dirija actiunile mandatarului in acelasi mod in care dirijeaza actiunile unui salariat.

Conform surselor citate, pentru mandatar, un contract de mandat prezinta avantaje, intrucat acesta poate actiona cum considera necesar pentru a-si indeplini mandatul incredintat, spre deosebire de salariat care presteaza intotdeauna munca sub autoritatea angajatorului si conform instructiunilor acestuia. Totodata, din perspectiva mandatarului, incheierea unui contract de mandat prezinta dezavantaje, in principal, prin prisma faptului ca mandatarul nu beneficiaza de masurile de protectie oferite salariatilor de legislatia muncii (de exemplu: protectia la concediere oferita salariatilor in anumite situatii expres prevazute de lege, acordarea unui numar minim de zile de concediu de odihna, stabilirea unui numar maxim de ore lucrate).