Ghidul alegatorului: Ce trebuie sa stiti despre alegerile prezidentiale de duminica?

Procesul de vot pentru alegerile prezidentiale din 2 noiembrie va incepe la ora 07:00 si se va incheia la ora 21:00, iar in acest interval de timp, alegatorii au dreptul la un singur vot pentru alegerea celui care va ocupa functia de presedinte al statului.

Conform datelor publicate recent de Biroul Electoral Central, numarul alegatorilor cu domiciliul in Romania inscrisi in Registrul electoral este de 18.313.698. In randul acestora au fost inclusi si cetatenii romani cu drept de vot care vor implini 18 ani pana la data de 2 noiembrie inclusiv. 

Cine are dreptul sa voteze?

Alegatorii din Romania, care au dreptul de a alege presedintele tarii, trebuie sa prezinte, la sectia de votare unde sunt arondati potrivit domiciliului, unul dintre urmatoarele documente:

• cartea de identitate
• cartea de identitate provizorie
• cartea de identitate electronica
• buletinul de identitate
• pasaportul diplomatic sau pasaport diplomatic electronic, in cazul membrilor reprezentantelor diplomatice
• pasaport de serviciu
• pasaport simplu sau pasaport simplu electronic
• pasaport simplu temporar
• carnetul de serviciu militar, in cazul elevilor din scolile militare

In ceea ce priveste cetatenii romani aflati in strainatate (care au domiciliul sau resedinta in strainatate sau care se afla ocazional peste hotare), acestia pot vota la scrutinul din 2 noiembrie doar daca au implinit, inclusiv pana in ziua alegerilor, varsta de 18 ani. Acestia isi pot exercita dreptul de vot in baza unuia dintre urmatoarele acte de identitate:

• cartea de identitate,
• cartea de identitate provizorie;
• cartea electronica de identitate;
• buletinul de identitate;
• pasaportul diplomatic,
• pasaportul diplomatic electronic;
• pasaportul de serviciu,
• pasaportul de serviciu electronic;
• pasaportul simplu,
• pasaportul simplu temporar;
• pasaportul simplu electronic.

Pentru a putea vota, actele de identitate trebuie sa se afle in termen de valabilitate. MAE atentioneaza ca nu se poate vota cu titlul de calatorie si nici nu se va utiliza cartea de alegator.

Important! Nu au drept de vot debilii si alienatii mintal pusi sub interdictie si persoanele care sunt condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale.

Unde votam?

Conform Legii nr. 33/2007, alegatorii cu domiciliul in tara isi vor putea exercita dreptul la vot doar la sectiile de votare la care este arondata strada sau localitatea unde isi au domiciliul, fiind inscrisi in listele permanente. Puteti consulta mai jos listele sectiilor de votare:

• Lista sectiilor de votare din tara
• Lista sectiilor de votare din strainatate

De asemenea, cetatenii au posibilitatea de a afla sectia de votare la care sunt inscrisi pe site-ul Registrului electoral. Pentru a verifica sectia de votare la care sunt arondati, alegatorii trebuie sa completeze urmatoarele date: codul numeric personal, numele si prenumele asa cum apar in buletin, precum si sa introduca un cod de siguranta.

Atentie! In cazul a doua prenume, acestea vor fi despartite prin cratima, altfel sistemul nu va oferi datele corecte.

In cazul in care alegatorul, cu datele introduse, se regaseste in Registrul Electoral, detaliile sectiei la care a fost arondat vor fi afisate imediat. In caz contrar, alegatorul va fi avertizat daca:

La scrutinul din acest an nu se vor mai organiza sectii de votare speciale

La alegerile din 2 noiembrie nu se vor mai organiza sectii de votare speciale in gari, autogari, aerogari si campusuri universitare, dupa cum se arata in OUG nr. 45/2014, ce modifica Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei. S-a pastrat, totusi, dispozitia care prevede ca alegatorii care nu se afla in localitatea de domiciliu pot vota la orice sectie de votare.

De asemenea, OUG nr. 45/2014 stabileste ca, de-acum, si functionarii publici pot fi desemnati ca presedinti si loctiitori ai birourilor electorale ale sectiilor de votare.

In plus, s-au instituit si unele reglementari exprese in ceea ce priveste exercitarea dreptului de vot, prin intermediul urnei speciale, in cazul persoanelor cu drept de vot aflate in penitenciare, respectiv a persoanelor cu drept de vot internate in spitale.

Mai exact, potrivit documentului citat, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la mai multe sectii de votare din proximitatea penitenciarelor, respectiv a spitalelor, stabilite prin decizie a biroului electoral judetean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti.

Cum arata buletinele de vot?

Guvernul a stabilit modelul buletinului de vot, ce va fi folosit pentru alegerile prezidentiale, prin HG nr. 707/2014, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 641, din 1 septembrie 2014.

Potrivit actului normativ mentionat, in buletinul de vot se va scrie denumirea integrala a partidului politic, organizatiei cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantei politice sau aliantei electorale sau mentiunea „candidat independent”.

Pentru fiecare candidat independent se imprima doar semnul electoral, prenumele si numele. Patrulaterele se vor imprima paralel intre ele, distanta dintre acestea fiind mai mare decat diametrul stampilei cu mentiunea „VOTAT”.

Pe pagina interioara a buletinului de vot se imprima patrulaterele cuprinzand candidaturile, aceste patrulatere fiind numerotate.

In ceea ce priveste modelul stampilei pe care alegatorii o vor aplica pe buletinele de vot, acesta a fost stabilit prin HG nr. 710/2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 642.

Potrivit regulilor, cetatenii romani cu drept de vot isi vor exercita acest drept pe baza oricarui document valabil care le atesta identitatea, si anume:

Dupa exercitarea dreptului de vot, pe versoul cartii de identitate se aplica un timbru autocolant cu mentiunea „VOTAT” si data alegerilor (dreapta jos, n.a.). Modelul acestui timbru a fost si el aprobat prin HG nr. 708/2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 641. 

Conform acestui act normativ timbrele autocolante au acelasi format pentru intreaga circumscriptie electorala, se imprima cu litere de aceeasi marime, cu aceleasi caractere si cu aceeasi cerneala, intr-un numar mai mare cu 10% decat cel al alegatorilor posesori de carti de identitate si carti electronice de identitate cu un plus reprezentand un numar egal cu numarul de buletine de vot tiparite pentru sectiile de votare din strainatate.

Timbrul autocolant va fi aplicat pe versoul cartii de identitate, respectiv al cartii electronice de identitate, de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau de catre membrul biroului electoral al sectiei de votare desemnat de acesta.

Ce pasi trebuie sa urmati la sectia de vot?

Votarea se desfasoara in data de 2 noiembriue 2014 incepand cu ora 7.00 si se incheie la ora 21.00. In acest interval de timp, alegatorii se pot prezenta la sectiile de votare, legitimandu-se cu unul dintre documentele valabile de identitate mentionate mai sus. 

Dupa ce prezinta oricare dintre aceste acte, membrii biroului electoral al sectiei de votare (BSV) verifica inscrierea in lista electorala si incredinteaza alegatorului buletinele de vot si stampila cu mentiunea "votat".

Odata ce primesc buletinele si stampilele de vot, alegatorii vor vota separat, in cabine de vot inchise, aplicand stampila cu mentiunea "votat" in patrulaterul care cuprinde numele candidatului pe care il voteaza.

Avand in vedere faptul ca, potrivit legii, votul este secret, prezenta oricarei persoane in cabinele de vot, in afara celei care voteaza, este interzisa. Totusi, in cazul in care alegatorul nu poate vota singur, acesta are dreptul sa cheme in cabina de votare, in scopul de a-l ajuta, un insotitor ales de el.

Dupa ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele de vot astfel incat pagina alba care poarta stampila de control sa ramana in afara si le introduc in urna, avand grija sa nu se deschida.

Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, daca secretul votului este asigurat. In schimb, daca buletinul de vot se deschide in asa fel incat secretul votului nu mai este asigurat sau daca alegatorul a aplicat gresit stampila, buletinul va fi anulat si se va da alegatorului, numai o singura data, un nou buletin de vot, lucru ce va fi specificat ulterior si in procesul-verbal al operatiunilor de votare.

La iesirea din cabina de vot, alegatorul va restitui stampila cu mentiunea "votat" membrilor BSV, care vor aplica stampila si pe documentul de identitate, mentionand data scrutinului.

Pedeapsa cu inchisoarea pentru cei care incalca legea

Conform prevederilor legale, cei care incredinteaza urna speciala altor persoane decat membrilor biroului electoral al sectiei de votare (BSV) sau cei care transporta urna speciala fara a face parte din BSV vor fi pedepsiti cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.

De asemenea, in cazul in care o persoana impiedica, prin orice mijloace, liberul exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, ea va fi pedepsita cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Aceeasi pedeapsa o vor primi si cei care promit sau ofera bani si alte bunuri materiale in scopul determinarii alegatorului sa voteze sau nu o anumita lista de candidati ori un anumit candidat. In plus, acestora li se vor interzice si anumite drepturi.

Cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani vor fi pedepsiti si cei care voteaza fara a avea acest drept, cei care voteaza de doua sau mai multe ori, precum si cei care introduc in urna mai multe buletine de vot decat are dreptul un alegator. De asemenea, cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza utilizarea unei carti de alegator sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals. 

Iata un tabel complet al infractiunilor electorale (documentul este prelucrat de pe site-ul Autoritatii Electorale Permanente, n.r.)

---

Potrivit Constitutiei Romaniei, presedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat si este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.

In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin (16 noiembrie 2014), intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur, se precizeaza in legea fundamentala. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

In Constitutie se mai precizeaza ca nicio persoana nu poate indeplini functia de presedinte decat pentru cel mult doua mandate, care pot fi si succesive.

Mai departe, rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte trebuie validat de Curtea Constitutionala.