Textul de mai jos este transcriptul unei prezentari care avut loc la TED - seria de conferinte globale organizate pentru a raspandi idei care merita promovate. Oratorul este pshihologul american Amy Cuddy.
Puteti urmari prezentarea in limba roman aici sau ii puteti citi transcriptul mai jos.
Vreau sa incep prin a va oferi o solutie simpla de viata, gratuita, non-tehnica. Tot ce trebuie sa faceti e sa va modificati pozitia corpului timp de doua minute. Inainte sa va explic, am sa va rog sa va analizati putin corpul si ce faceti cu el. Cati dintre voi va faceti mai mici? Poate stati cocosati, stati picior peste piciorsau va impletiti gleznele. Uneori ne tinem mainile asa. Alteori, le intindem. Te vad! Fiti atenti la ceea ce faceti in acest moment. Vom reveni peste cateva minute. Sper ca, invatand sa controlati putin aceste aspecte, sa modificati semnificativ parcursul vietii voastre.Suntem fascinati de limbajul trupului si ne intereseaza in mod deosebit limbajul trupului celorlalti. Ne intereseaza o interactiune ciudata sau un zambet, o privire dispretuitoare, o ochiada ciudatasau poate chiar o strangere de mana.
Naratorul: Sosesc la resedinta prim-ministrului, la nr. 10 si ia priviti! Norocosul politist are ocazia sa dea mana cu presedintele Statelor Unite. Iata ca vine si prim-ministrul -- Nu !
Amy Cuddy: Strangerea mainii sau omiterea ei ne face sa discutam saptamani intregi. Chiar si la BBC sau *The New York Times*. E clar ca, vorbind de comportamentul non-verbal, ori limbajul trupului -- dar in stiintele sociale preferam "non-verbal"-- e in esenta un limbaj, deci ne gandim la comunicare. Cand zicem "comunicare", ne gandim la interactiuni. Ce imi comunica limbajul vostru corporal? Ce va comunica voua limbajul meu?
Avem motive sa consideram ca e o modalitate intemeiata de a privi problema. Expertii in stiinte sociale au petrecut mult timp studiind efectele limbajului trupului nostru sau limbajul trupului altcuiva asupra perceptiilor. Facem aprecieri si deductii rapide din limbajul trupului. Aceste judecati pot prezice evolutii semnificative ale vietii, cum ar fi pe cine angajam sau promovam, pe cine invitam in oras. De exemplu, Nalini Ambady, cercetator la Tufts University, sustine ca, atunci cand oamenii urmaresc clipuri de 30 de secunde fara sonor cu interactiuni reale dintre doctor si pacient, parerea pe care si-o fac despre amabilitatea medicului prezice daca acesta va fi dat in judecata sau nu. Nu are prea mare legatura cu faptul ca medicul a fost incompetent sau nu, ci daca ne place sau nu de el sau cum interactioneaza cu noi. Si mai interesant, Alex Todorov de la Princeton ne-a demonstrat ca parerile despre chipurile candidatilor politici, privite o singura secunda, prezic 70% din rezultatele pentru Senatul SUA si ale alegerilor guvernamentale. Dar sa trecem la era digitala. Emoticoanele, folosite bine in negocierile online,va pot aduce rezultate mai bune. Daca nu le folositi bine, e o idee proasta. Cand ne gandim la elemente non-verbale, ne gandim la cum ii judecam pe ceilalti, cum ne judeca ei pe noi si care sunt rezultatele.Avem tendinta de a uita insa de celalalt public care e influentat de mijloacele noastre non-verbale, adica de noi insine.
Si noi suntem influentati de elementele noastre non-verbale, de gandurile noastre si de sentimentele si fiziologia noastra. La ce elemente non-verbale ma refer? Sunt psiholog social. Studiez prejudecatile si predau la o scoala de afaceri competitiva. Era inevitabil sa devin interesata de dinamica puterii. M-au interesat in mod deosebit expresiile non-verbale ale puterii si dominatiei.
Ce sunt expresiile non-verbale ale puterii si dominatiei? Ei bine, iata-le! In regnul animal, tin de expansiune. Va faceti mari, va extindeti, ocupati mult spatiu; practic va deschideti. Tine de deschidere. E valabil in tot regnul animal, nu-i limitat doar la primate. Si oamenii sunt la fel Procedeaza astfel si cand detin puterea, in mod obisnuit, dar si cand se simt puternici pe moment. Acesta-i interesant in mod deosebit deoarece arata cat de universale si vechi sunt expresiile de putere. Aceasta expresie, cunoscuta drept „mandrie", a fost studiata de Jessica Tracy. Ea demonstreaza ca oamenii care se nasc cu vedere buna si cei orbi din nastere reactioneaza astfel cand castiga o competitie fizica. Cand trec de linia de finis si castiga nu conteaza ca n-au mai vazut pe nimeni facand asta. Fac asa. Bratele sunt ridicate formand un V, barbia e usor ridicata. Dar ce facem cand ne simtim fara putere? Facem exact invers. Ne strangem tot mai mult. Ne facem mici. Nu vrem sa dam peste persoana de langa noi.Animalele si oamenii procedeaza la fel. Asta se intampla cand alaturi puterea mare si lipsa de putere.Cand e vorba de putere, contrabalansam elementele non-verbale ale celorlalti. Daca cineva afiseaza putere fata de noi, avem tendinta de a deveni mai mici. Nu le copiem gesturile, adoptam gesturi opuse lor.
Urmaresc acest comportament in clasa si observ ca studentii la MBA afiseaza gama completa de elemente non-verbale caracteristice puterii. Unii parca-s caricaturi ale masculilor alfa, care intra in sala, se aseaza exact in mijlocul camerei inainte de a incepe cursul, de parca ar vrea sa ocupe spatiul. Cand se asaza, parca se intind. Ridica mana asa. Si sunt ceilalti care realmente se prabusesc cand intra. Ii observi imediat ce intra. Vezi pe fata si corpul lor cum stau in banca si se fac micuti. Asa ridica mana. Am observat cateva lucruri in legatura cu asta. Primul nu va va surprinde, Se pare ca are legatura cu genul.Mai probabil ca femeile sa faca asa, decat barbatii. Femeile se simt cronic mai putin puternice decat barbatii. Deci nu ne mira. Dar alt lucru pe care l-am observat e legat si de nivelul de implicare la curs al studentilor si cat de bine participa. Asta-i foarte important intr-un curs MBA, participarea reprezinta 50% din nota.
Scolile de afaceri s-au confruntat cu acest decalaj dintre sexe. Se inscriu femei si barbati la fel de bine calificati dar ai aceste diferente de note, care aparent sunt cauzate partial de participarea la curs. Am inceput sa ma gandesc: deci vin cu astfel de gesturi si se implica. E posibil sa determinam persoanele sa se prefaca, astfel conducand la mai multa participare?
Principalul meu colaborator, Dana Carney, de la Berkeley, si cu mine am vrut sa aflam daca te poti preface pana cand reusesti. Poti face asta doar pentru o perioada si sa ai parte de o schimbare comportamentala ce te face sa pari mai puternic? Stim ca gesturile noastre determina perceptia altora,ce cred si simt ceilalti in legatura cu noi. Avem multe dovezi. Dar intrebarea noastra a fost: „Non-verbalul determina ce credem si simtim fata de noi insine?"
Exista dovezi ca asa stau lucrurile. De exemplu, zambim cand suntem fericiti, dar si fortati fiind sa zambim, tinand un creion intre dinti, ne face sa ne simtim fericiti. Functioneaza in ambele directii. Cand e vorba de putere, de asemenea functioneaza in ambele sensuri. Cand te simti puternic, e posibil sa faci asa, dar e posibil, de asemenea, cand te prefaci ca esti puternic sa ai mai multe sanse chiar sa te simti puternic.
Cea de-a doua intrebare a fost: Stim ca mintea ne modifica corpurile, dar e oare posibil ca trupurile noastre sa ne modifice mintea? Cand spun "mintea", in cazul celor puternici, la ce anume ma refer? Ma refer la ganduri, sentimente si aspectele fiziologice care alcatuiesc gandurile si sentimentele noastre. In cazul meu, hormonii. Analizez hormonii. Cum arata mintile celor puternici fata de mintile celor slabi? Nu-i surprinzator ca persoanele puternice tind sa fie mai categorice, mai increzatoare, mai optimiste. Simt ca vor castiga chiar si la jocuri de noroc. De asemenea, tind sa poata gandi mai abstract. Exista, asadar, numeroase diferente. Isi asuma mai multe riscuri. Sunt multe diferente intre cei puternici si cei fara putere.Fiziologic, sunt diferente intre cei doi hormoni-cheie: testosteronul, hormonul dominantei, si cortizonul, hormonul stresului. Am descoperit ca masculii alfa puternici in ierarhiile primatelor, au nivel ridicat de testosteron si scazut de cortizol. Liderii puternici si eficienti aveau, de asemenea, nivel ridicat de testosteron si scazut de cortizol. Ce inseamna? Cand se gandesc la putere, oamenii tind sa se gandeasca doar la testosteron, caci are legatura cu dominatia. Dar puterea tine si de reactia la stres. Vrei un lider puternic, dominant, cu nivel testosteron ridicat, dar care reactioneaza puternic la stres? Probabil ca nu. Vrem persoana puternica, ferma si dominanta, dar care nu reactioneaza puternic la stres, o persoana calma.
Stim ca, in ierarhiile primatelor, daca un mascul alfa trebuie sa preia controlul, rolul de mascul alfa, in cateva zile, nivelul de testosteron al individului creste semnificativ, iar cel de cortizol scade semnificativ.Avem aceasta dovada ca si corpul poate modela mintea, cel putin la nivel facial, dar si ca schimbarile de rol pot modela mintea. Ce se intampla in cazul schimbarii de rol? Ce se intampla daca faci asta la nivel minimal, cum ar fi o mica manipulare, o mica interventie? „Timp de doua minute, iti zici, vreau sa stai asasi te va face sa te simti mai puternic."
Chiar asta am facut. Am decis sa aducem persoane in laborator si sa facem un mic experiment. Acesti oameni au adoptat, timp de doua minute, pozitii corporale specifice puterii sau lipsei de putere. Va voi arata cinci dintre pozitii, desi ei au adoptat doar doua. Iata una dintre ele. Inca doua. Aceasta a fost denumita „Femeia Fantastica" in presa. Iata inca doua. Poti sta in picioare sau sta jos. Iata si posturile corporale lipsite de putere. Te strangi, te faci mai mic. Aceasta e foarte lipsita de putere. Cand iti atingi gatul, de fapt te protejezi. Iata ce se intampla: intra si dau o proba de saliva. Le spunem: „Timp de doua minute, trebuie sa faci asta sau asta." Ei nu vad pozele cu pozitiile.
Nu vrem sa le insuflam un concept de putere. Vrem ca ei singuri sa se simta puternici. Fac asta timp de doua minute. Apoi ii intrebam cat de puternici se simt in legatura cu o serie de elemente si le dam sansa sa joace un joc de noroc. Le luam apoi alta proba de saliva. Atat! Asta e tot experimentul.
Iata ce am descoperit. Toleranta riscului, adica jocurile de noroc -- Am descoperit ca, daca au o posturaspecifica puterii, 86% vor participa la jocuri de noroc. Daca au postura specifica lipsei de putere, doar 60%. O diferenta semnificativa. Iata ce am descoperit in legatura cu testosteronul. De la citirea initiala, cei cu pozitii de putere au inregistrat o crestere de aprox. 20% si cei adoptand pozitii lipsite de putere au resimtit o scadere de 10%. Repet, in doua minute au loc aceste modificari. Iata modificarile de cortizon. Persoanele puternice inregistreaza o scadere de 25%, persoanele slabe, o crestere de 15%. Cele doua minute conduc la schimbari hormonale care configureaza creierul pentru a fi fie hotarati, increzatori, in largul vostru, fie reactivi la stres si apatici. Cu totii ne-am simtit astfel, nu-i asa? Se pare ca elementele non-verbale chiar guverneaza modul cum gandim si ce credem despre noi, nu-i influenteaza doar pe ceilalti, ci si pe noi insine. De asemenea, corpurile noastre ne modifica mintile.
Dar urmatoarea intrebare este: Pot pozitiile specifice puterii mentinute cateva minute sa ne schimbe vietile in mod semnificativ? Asta era in laborator. Era o sarcina simpla, de doar doua minute. Unde puteti aplica aceste descoperiri? Ne-am ocupat si de asta. Credem ca puteti folosi aceste date in situatii evaluative, cum ar fi situatiile intimidante social, in care sunteti evaluati fie de prieteni -- in cazul adolescentilor la cantina. Pentru unii ar putea fi necesitatea de a vorbi in fata unui comitet la scoala sau la o prezentare, la o astfel de prelegere sau la un interviu pentru un job. Am decis ca situatia la care raspund cei mai multi, deoarece majoritatea au trecut prin asta, e interviul pentru job.
Am publicat aceste descoperiri, iar presa s-a repezit asupra lor. Ziceau: "Deci voi asa procedati cand mergeti la un interviu, nu?" (Rasete) Desigur, am fost ingroziti si am raspuns: „Oh, nu! Nu la asta ne-am referit. Din numeroase motive, nu faceti asta!" Repet, aici nu vorbiti cu alte persoane. Vorbiti cu voi insiva.Ce faceti inainte de un interviu? Asta faceti. Da? Stati jos. Va uitati la iPhone sau la Android, sa nu omiti pe nimeni. Va uitati pe niste notite va cocosati, va faceti mici, cand, de fapt, ar trebui sa faceti asta, de ex. in baie. Faceti-o! Gasiti 2 minute libere! Asta vrem sa testam. Aducem persoanele in laborator si iau pozitii de putere sau lipsa de putere. Si trec printr-un interviu foarte stresant. Dureaza cinci minute si sunt inregistrati. Sunt si judecati, iar evaluatorilor li se cere sa nu ofere feedback non-verbal, asa ca arata astfel. Imaginati-va ca aceasta persoana va intervieveaza pe voi. Cinci minute, nu primesc nimic. E chiar mai rau decat avalansa de intrebari. Lumea uraste asa ceva. E ceea ce Marianne LaFrance denumeste „a sta in nisipuri sociale miscatoare". Acest lucru ridica mult nivelul de cortizon. La un astfel de interviu au fost supusi, caci voiam sa vedem ce se intampla cu adevarat. Apoi am pus patru programatori sa priveasca inregistrarile. Ei nu cunosc ipoteza, nici conditiile. Nu stiu cine in ce pozitie statea si au privit aceste casete si au spus: „Am vrea sa angajam aceste persoane" - toti cei cu pozitii specifice puterii. „Nu vrem sa-i angajam pe acestia. si evaluarea generala a acestora a fost mai pozitiva." Ce determina decizia? Nu tine de continutul celor spuse de ei, tine de prezenta pe care o aduc discursului. I-am evaluat in functie de toate aceste variabile legate de competenta: cat de bine structurat e limbajul, cat e de bun, ce calificari au. Astea n-au efect. Doar acest aspect influenteaza decizia. Astfel de lucruri. Practic, persoanele isi aduc propriile personalitati. Se aduc pe ei insisi. Isi aduc ideile, dar ca ei insisi, fara alte reziduuri. Acest lucru determina sau mediaza efectul.
Cand le vorbesc oamenilor despre asta, ca trupurile noastre ne modifica mintile si mintile ne pot schimba comportamentul si comportamentul poate modifica rezultatele, imi raspund: „Pare fals." Eu le-am raspuns: "Prefa-te pana reusesti!" N-as vrea sa ating tinta, apoi sa ma simt un escroc. Nu vreau sa ma simt o impostoare. Nu vreau sa ajung acolo si sa simt ca locul meu nu e acolo. M-am identificat cu aceasta idee. Vreau sa va spun o povestioara despre cum e sa fii un impostor si sa simti ca locul tau nu e acolo.
Cand aveam 19 ani, am fost implicata intr-un accident grav. Am fost aruncata din masina, m-am invartit de cateva ori. Am fost aruncata in afara masinii si m-am trezit cu o leziune la cap, in sala de reanimare. Am fost retrasa de la facultate. si am aflat ca IQ-ul mi-a scazut cu doua niveluri standard, ceea a fost foarte traumatizant. Stiu ce IQ aveam deoarece eram identificata ca fiind inteligenta si, de mica, s-a spus ca sunt un copil super-dotat. M-au retras de la colegiu, dar eu tot incercam sa continui. Imi spuneau: „Nu vei absolvi. Poti face alte lucruri, dar asta nu vei reusi." M-am chinuit foarte mult si trebuie sa recunosc ca a-ti fi luata identitatea, identitatea ta principala, in cazul meu, ca sunt inteligenta, sa-ti fie luata, nimic nu te lasa mai lipsit de puteri decat asta. Ma simteam neajutorata. Am muncit si am muncit, am avut noroc, am muncit, am avut noroc si am muncit.
Pana la urma, am absolvit facultatea. Mi-a luat cu 4 ani mai mult decat colegilor si am convins pe cineva, pe ingerul meu sfatuitor, Susan Fiske, sa ma ia sub aripa ei si astfel am ajuns la Princeton. Simteam ca n-am ce cauta acolo. Ca sunt un impostor. In noaptea dinaintea prelegerii dupa primul an -- Prelegerea dupa primul an la Princeton e de 20 de minute, tinuta in fata a 20 de persoane. Atat! Imi era teama ca voi fi descoperita a doua zi, incat am sunat-o si i-am spus: „Renunt." Ea mi-a raspuns: „Ba nu renunti, mi-am asumat un risc cu tine, asa ca ramai. Vei ramane si iata ce vei face: te vei preface. Vei tine toate prelegerile care ti se vor solicita de acum incolo. Vei face acest lucru repetat, chiar daca esti ingrozita, paralizata si simti ca te privesti din afara corpului, pana ajungi sa-ti zici: „Uau, chiar fac asta! Chiar am devenit asta. Chiar fac asta." Pana la urma asta am facut: cinci ani de studii postuniversitare. Dupa cativa ani, ajung la Northwestern. M-am mutat apoi la Harvard. Sunt la Harvard si nu ma mai gandesc la acest lucru, dar mult timp m-am gandit: „N-am ce cauta aici."
Dupa primul an la Harvard, o studenta care nu se implicase la curs un intreg semestru si careia ii spusesem: „Trebuie sa participi, altfel ai sa pici", a intrat in biroul meu. N-o cunosteam deloc. Mi-a spus -- A venit complet invinsa si mi-a spus: „Nu am ce cauta aici." Acela a fost un moment cheie pentru mine. Doua lucruri s-au intamplat. In primul rand, mi-am dat seama: „Uau, eu nu mai simt asa." Nu ma mai simt asa, dar ea se simte si o inteleg. Cel de-al doilea a fost ca ea chiar avea ce cauta acolo! Se poate preface pana devine astfel. I-am spus: „Ba da! Ai ce cauta aici! Iar maine te vei preface te vei face puternica si vei --" „Vei intra in sala de curs si vei oferi cel mai bun comentariu facut vreodata." Si chiar a oferit cel mai bun comentariu si ceilalti s-au intors si si-au spus: „Vai, nici macar n-o observasem stand aici."
A revenit la mine dupa mai multe luni si mi-am dat seama ca nu doar se prefacuse pana reusise, se prefacuse pana devenise astfel. Deci se schimbase. Asta vreau si eu sa va spun, nu va prefaceti pana reusiti prefaceti-va pana deveniti astfel. Faceti-o destul timp, pana deveniti astfel si internalizati atitudinea.
Va las sa va ganditi la o ultima idee. Mici modificari pot duce la schimbari majore. Ia doar doua minute.Doua minute. Doua minute. Doua minute. Inainte de a intra in urmatoarea situatie evaluativa stresanta,timp de doua minute, incercati sa faceti asta. In lift, la toaleta, in birou in spatele usilor inchise. Asta trebuie sa faceti, sa va configurati creierul pentru a face fata situatiei cat mai bine. Ridicati nivelul de testosteron. Scadeti nivelul de cortizon. Nu plecati din acel loc gandindu-va ca nu le-ati aratat ce sunteti cu adevarat in stare. Plecati de acolo spunand: „Chiar cred ca am reusit sa spun si sa demonstrez cine sunt."
In primul rand, vreau sa va rog sa incercati pozitiile corporale specifice puterii si va mai rog sa distribuiti stiinta, caci este simplu. Nu am un ego implicat in asta. Oferiti mai departe, impartasiti cu cei din jur, caci persoanele carora le foloseste cel mai mult sunt cele care nu au resurse si acces la tehnologie,nu au statut si putere. Oferiti-le lor, caci pot face acest lucru nevazuti. Le trebuie doar corpul lor, intimitate si doua minute si le pote schimba semnificativ cursul vietii. Multumesc!
Cu AvocatNet.ro citesti ceva interesant in fiecare weekend. Poti vedea si celelalte texte pe care le-am comentat impreuna aici.
Comentarii articol (4)