Restantierii la banci, carora li s-a redus salariul, ar putea plati penalitati limitate

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) ar putea schimba semnificativ regulile privind contractele de credit ipotecar, printr-un proiect de lege lansat marti in dezbatere publica pe pagina sa de internet.

Printre principalele noutati se numara faptul ca in cazul in care clientii vor avea restante la banca din cauza faptului ca le-a fost redus salariul, banca urmeaza sa aplice o dobanda penalizatoare limitata.

Mai mult decat atat, documentul prevede ca daca banca va vinde imobilul aflat in garantie, atunci aceasta urmeaza sa depuna toate eforturile pentru a obtine cel mai bun pret pentru respectivul imobil.

Totodata, contractul de credit ipotecar ar putea stipula in mod expres dreptul consumatorilor de a-si converti imprumutul in moneda straina intr-o moneda alternativa, precum si alte posibilitati de reducere a costurilor de creditare.

Dobanda penalizatoare, limitata pentru restantierii carora le-a fost redus salariul

Penalitatile aplicate de banci pentru restantierii carora le-a fost taiat salariul ar putea fi limitate, dupa cum se arata in proiectul de lege propus de ANPC.

Documentul prevede ca dobanda penalizatoare ar putea fi calculata pe baza de procent fix si se va aplica la valoarea principalului. Astfel, dobanda penalizatoare nu va putea depasi cu mai mult de cinci puncte procentuale rata dobanzii aplicata atunci cand creditul nu inregistreaza restanta.

Mai mult decat atat, in cazul in care debitorul sau sotul/sotia acestuia se afla in somaj sau i-a fost redus drastic salariul, dobanda penalizatoare nu va putea depasi cu mai mult de doua puncte procentuale rata dobanzii aplicata atunci cand creditul nu inregistreaza restanta, se mentioneaza in proiectul de act normativ.

Important! Prin reducerea drastica a salariului se intelege o reducere de cel putin 15% din valoarea acestuia.

Cu alte cuvinte, daca unui client al bancii i-a fost redus salariul cu minimum 15% si ca urmare a acestui lucru a acumulat restante la plata creditului, atunci banca urmeaza sa ii aplice o dobanda penalizatoare care nu va putea depasi cu mai mult de doua puncte procentuale rata dobanzii aplicata in mod normal.

Conform propunerilor ANPC, dobanda penalizatoare ar putea fi perceputa pana la incetarea evenimentului care a generat reducerea veniturilor, dar nu mai mult de 12 luni.

In plus, daca proiectul de lege va fi aprobat, atunci acesta ar putea interzice aplicarea dobanzilor penalizatoare la soldul creditului sau la valoarea totala a creditului ori la valoarea totala platibila de catre consumator. Cuatumul dobanzilor penalizatoare nu va trebui sa depaseasca soldul creditului.

De asemenea, ar putea fi interzisa aplicarea dobanzii penalizatoare pe parcursul procedurii de executare silita.

"La propunerea prevederilor mentionate s-a tinut cont de practica creditorilor pe piata nationala, respectiv impunerea unor dobanzi si penalitati foarte impovaratoare pentru consumator dupa declararea creditului scadent anticipat si/sau in faza de exectuare silita. Astfel, se ajunge la situatia in care un consumator aflat deja in imposibilitate de plata sa se afle, dupa momentul declararii creditului scadent anticipat, in situatia de a plati dobanzi mai mari decat platea atunci cand avea capacitatea de a achita imprumutul, deoarece aceste dobanzi se aplica la soldul creditului", se mentioneaza in expunerea de motive a proiectului de lege.

Debitorii ar putea scapa de datorii dupa executarea imobilului in garantie, chiar daca suma obtinuta nu acopera creditul

Bancile ar putea fi nevoite sa se multumesca doar cu suma obtinuta din vanzarea imobilului aflat in garantie, chiar daca aceasta nu va acoperi tot creditul, dupa cum reiese din reglementarile propuse de ANPC.

Mai exact, in orice situatie, riscul de creditare urmeaza sa se imparta intre creditor si consumator, iar returnarea sau transferarea catre creditor a garantiei sau a veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficienta pentru rambursarea totala a creditului.

"In cazul in care pretul obtinut pentru bun imobil afecteaza suma datorata de catre consumator, creditorii si executorii judecatoresti depun toate eforturile in vederea obtinerii celui mai bun pret pentru bunul imobil care face obiectul executarii silite", se mentioneaza in proiectul de lege.

In prezent, daca banca executa garantia, iar suma obtinuta nu acopera creditul, atunci va ramane un rest de executat, pentru care banca poate urmari clientul in termenul general de prescriptie de trei ani, a declarat pentru AvocatNet.ro avocatul Ioana Balc.

"Suma pe care banca va trebui sa o recupereze de la client, respectiv restul de executat, reprezinta tot un debit si in opinia mea, nu ar trebui sa fie purtatoare de dobanda, dar de multe ori bancile percep dobanzi in continuare. Mai exact, aceasta suma trebuie platita de client integral si nu in rate, banca declarand scadenta anticipata a creditului inainte de inceperea procedurilor de executare, ceea ce insemna ca imprumutatul pierde dreptul de a achita debitul in rate. Intr-o astfel de situatia banca poate pune proprire pe salariu pentru a-si recupera banii, in cazul in care nu a uzat pana atunci de executarea silita mobiliara, prin poprire.(1/3 din salariu)", ne-a explicat avocatul.

Conform sursei citate, in general, atunci cand un imobil este scos la vanzare prin licitatie, valoarea acestuia se reduce cu 25%, daca nu se vinde la prima licitatie. Astfel ca analistii financiari sunt de parere ca daca imobilul ar fi vandut fara sa se ajunga la executare, suma obtinuta ar fi mai mare, reprezentand suma la care imobilul este evaluat, comparativ cu cea realizata in cadrul unei licitatii, a adaugat Ioana Balc.

Bancile vor trebui sa ia toate masurile pentru a evita executarea silita a debitorilor

Inainte ca imobilul aflat in garantie sa fie executat, institutia de credit urmeaza sa depuna toate eforturile necesare pentru a preveni si a evita inceperea executarii silite, se mentioneaza in proiectul de act normativ.

Mai exact, bancile urmeaza sa ia toate masurile pentru a preveni declararea scadentei anticipate, inceperea executarii silite a debitorilor sau vanzarea debitelor restante catre societatile de recuperare creante. In acest sens, institutiile de credit vor trebui sa poata face dovada ca au depus toate diligentele pentru evitarea inceperii executarii silite.

In acelasi timp, bancile urmeaza sa monitorizeze permanet rambursarile efectuate de consumatori pentru a preveni acumularea restantelor.

Dupa neachitarea consecutiva a trei rate de catre debitori, bancile urmeaza sa ii contacteze, in scris, oferindu-le cel putin urmatoarele solutii pentru achitarea debitului:

• un plan de reesalonare;
• posibilitatea refinantarii utilizand una din ofertele curente ale creditorului.

Indiferent de solutia oferita, aceasta trebuie sa tina cont de situatia consumatorului, sa nu impuna costuri suplimentare pentru consumator si sa nu determine o reevaluare a bunului adus in garantie, decat la solicitarea expresa a consumatorului, si, de asemenea, sa nu impuna o alta garantie.

Conform documentului aflat in dezbatere publica, creditorul urmeaza sa il notifice pe consumator cu cel putin 30 de zile inainte de declararea scandenta a creditului sau de initierea procedurii de executare silita, dupa caz (aceasta prevedere ar urma sa se aplice si in cazul procedurilor initiate de societatile de recuperare creante). Perioada dintre declararea scadentei anticipate si executarea silita ar putea fi intre cel putin trei luni si cel mult sase luni.

Dispozitiile aflate in dezbatere publica mai stabilesc ca in cazul in care consumatorii nu pot accepta majorarea dobanzii, banca nu va avea dreptul sa denunte unilateral sau sa rezilieze contractul. In acest sens, banca urmeaza sa faca o propunere, transmisa in scris, de reesalonare sau de refinantare a creditului, in raport cu veniturile actuale ale consumatorului.

In orice situatie, rata dobanzii aplicabile anual sumei trase din credit nu poate fi mai mare de 15%.

Debitorii ar putea sa converteasca creditele fara restrictii nejustificate din partea bancii

Dreptul debitorilor de a converti creditul contractat in moneda straina intr-o moneda alternativa urmeaza sa fie stipulat in mod expres in contractul de credit, se arata in proiectul de lege propus de ANPC.

"Creditorul se asigura ca, in cazul in care un contract de credit se refera la un imprumut in moneda straina, sa fie cuprins in cadrul acestuia, la momentul incheierii contractului, dreptul consumatorului de a putea converti, oricand pe parcursul relatiei contractuale, contractul de credit intr-o moneda alternativa, precum si alte posibilitati de reducere a costurilor de creditare", se mentioneza in documentul citat.

Important! Moneda alternativa poate fi orice moneda din portofoliul bancii in care banca acorda credit, la alegerea consumatorului.

"Necesitatea acestor masuri este cu atat mai mult dovedita avand in vedere actuala criza declansata de cresterea brusca a CHF si de impactul puternic resimtit de peste 80.000 de consumatori si de familiile acestora", se mentioneaza in expunerea de motive a proiectului de lege.

In plus, daca debitorul va dori sa-si converteasca imprumutul, atunci banca nu va impune restrictii nejustificate si urmeaza sa-i ofere acestuia cel putin ofertele existente pe piata la momentul inaintarii cererii.

De asemenea, cursul de schimb utilizat pentru conversia creditului urmeaza sa fie cel stabilit de Banca Nationala a Romaniei in ziua realizarii conversiei sau rata de schimb stabilita in contract ori agreata de parti, insa numai daca aceasta este mai avantajoasa pentru consumator.

Mai mult decat, proiectul de lege prevede ca in cazul scaderii costurilor, banca urmeaza sa ii ofere debitorului o reducere de cel putin 10% din costul dobanzii sau al comisionului, lucru care ar putea fi valabil si atunci cand cursul de schimb valutar fluctueaza cu sau mai mult de 20%.

"Institutia de credit efectueaza, la momentul solicitarii conversiei creditelor sau a reducerii costurilor, fara costuri si comisioane suplimentare, o simulare privind graficul de plati, atat in moneda contractului, in moneda nationala, cat si in moneda de conversie", se mentioneaza in proiectul de lege.

Modificarea contractelor aflate in derulare urmeaza sa se realizeze prin acte aditionale, fara niciun cost sau alte garantii din partea consumatorilor, fiind interzisa incheierea unui nou contract de credit, cu exceptia cazului in care debitorul solicita in mod expres acest lucru, se precizeaza in acelasi document.

Conform initiativei ANPC, banca urmeaza sa se asigure ca, in cazul in care un debitor detine un imprumut intr-o moneda straina, acesta este avertizat, pe suport de hartie sau pe alt suport durabil de comun acord agreat intre parti, cu confirmare de primire, in cazurile in care valoarea cuantumului total platibil de catre consumator care ramane de rambursat sau al ratelor periodice variaza cu mai mult de 20% in raport cu valoarea la care s-ar ridica daca s-ar aplica cursul de schimb de la momentul incheiarii contractului intre moneda contractului de credit si moneda nationala.

Avertizarea trebuie sa contina informatii referitoare la dreptul consmatorului de a converti si/sau a de a beneficia de diminuarea costurilor, precum si procedura de urmat.

Proiectul de lege mai prevede ca debitorul ar putea avea dreptul de alege daca evaluarea bunului imobil este realizata de un evaluator extern independent sau de un evaluator intern independent angajat al bancii.

In prezent, contractele de credit sunt reglementate prin OUG nr. 50/2010, care a transpuns in legislatia nationala Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008. Totusi din 2010 si pana in prezent, legislatia europeana in materie de credite s-a modificat. Mai exact, a fost adoptata pe 4 februarie 2014 Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale, care trebuie transpusa in legislatia nationala pana pe 21 martie 2016.

Avand in vedere acest lucru, ANPC intentioneaza sa transpuna Directiva 2014/17/UE prin proiectul de lege lansat marti in dezbatere publica. In situatia in care va fi aprobat, dispozitiile documentului nu le vor inlocui pe cele ale OUG nr. 50/2010, ci se vor completa cu acestea.

Atentie! Prevederile cuprinse in acest articole nu se aplica momentat, ci se afla in stadiul de proiect de lege, pe care il puteti consulta AICI.