Decizia ICCJ nr. 1/2015 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Dosar nr. 12/1/2014/HP/C

Iulia Cristina Tarcea - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele completului
Lavinia Curelea - presedintele Sectiei I civile
Roxana Popa - presedintele delegat al Sectiei a II-a civile
Ionel Barba - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Elena Floarea - judecator la Sectia I civila
Mihaela Tabarca - judecator la Sectia I civila - judecator-raportor
Bianca Elena Tandarescu - judecator la Sectia I civila
Carmen Elena Popoiag - judecator la Sectia I civila
Lavinia Dascalu - judecator la Sectia I civila
Marioara Isaila - judecator la Sectia a II-a civila
Marian Buda - judecator la Sectia a II-a civila
Minodora Condoiu - judecator la Sectia a II-a civila
Eugenia Voicheci - judecator la Sectia a II-a civila - judecator-raportor
Cosmin Horia Mihaianu - judecator la Sectia a II-a civila
Carmen Sirbu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Gheorghita Lutac - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Iuliana Riciu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Dana Iarina Vartires - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal - judecator-raportor
Iuliana Maiereanu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeaza obiectul Dosarului nr. 12/1/2014/HP/C a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. La sedinta de judecata participa doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Constanta - Sectia I civila in Dosarul nr. 3.626/118/2013 privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 169 alin. (3) raportat la art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv a dispozitiilor art. 169 alin. (6) raportat la art. 100 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a se stabili daca persoanele pensionate in perioada 1.04.2001-1.01.2011 si, in special, in perioada 1.04.2001-2.11.2008 beneficiaza de majorarea cu 50% a punctajului anual pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale dupa 1.04.2001. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosarul cauzei au fost depuse: practica judiciara si raportul intocmit de judecatorii-raportori. Se mai refera ca raportul a fost comunicat partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila si ca apelantul-reclamant, prin avocat, a formulat un punct de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii. De asemenea, se refera ca s-a depus la dosar opinia specialistilor in materie de la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti, respectiv domnul profesor universitar doctor Alexandru Athanasiu si doamna doctorand Ana Maria Vlasceanu. Doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele completului de judecata, a constatat ca nu exista chestiuni prealabile sau exceptii, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

INALTA CURTE,

deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

1. Titularul si obiectul sesizarii
Curtea de Apel Constanta - Sectia I civila a dispus, prin Incheierea din data de 30 septembrie 2014, in Dosarul nr. 3.626/118/2013, sesizarea din oficiu a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: modul de interpretare si aplicare a prevederilor art. 169 alin. (3) raportat la art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv a dispozitiilor art. 169 alin. (6) raportat la art. 100 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a se stabili daca persoanele pensionate in perioada 1.04.2001-1.01.2011 si, in special, in perioada 1.04.2001-2.11.2008 beneficiaza de majorarea cu 50% a punctajului anual pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale dupa 1.04.2001.

2. Expunerea succinta a procesului
In fapt, reclamantul C.D.O. a fost pensionat la data de 20.01.2011, drepturile fiindu-i stabilite incepand cu 22.10.2010 in baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare. Reclamantul a desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale, dupa data de 1.04.2001. Parata Casa Judeteana de Pensii Constanta nu a acordat majorarea de punctaj pentru perioada lucrata in conditii speciale de munca, solutia fiind confirmata de prima instanta, prin Sentinta civila nr. 4.627 din 16 decembrie 2013 a Tribunalului Constanta, pronuntata in Dosarul nr. 3.626/118/2013, cu motivarea ca nu exista un temei legal in acest sens. Impotriva sentintei pronuntate de Tribunalul Constanta reclamantul a declarat apel, iar Curtea de Apel Constanta, in cadrul solutionarii apelului, a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept dedusa judecatii si a dispus suspendarea cauzei, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedura civila.

3. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
In actul de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Incheierea civila din data de 30 septembrie 2014, Curtea de Apel Constanta - Sectia I civila a apreciat ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, motivat de faptul ca:
a) De lamurirea modului de interpretare/aplicare a dispozitiilor legale ce fac obiectul sesizarii depinde solutionarea pe fond a cauzei, intrucat: Prin acte normative succesive, au fost acordate unele beneficii persoanelor care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, respectiv in conditii speciale sau deosebite de munca. Prin Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost unificate aceste reglementari. Astfel, prin art. 100 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a stabilit un beneficiu constand in majorarea punctajelor lunare cu 25% pentru persoanele care au activat in grupa a II-a de munca anterior datei de 1.04.2001, respectiv in conditii deosebite dupa aceasta data, si cu 50% pentru persoanele care au activat in grupa I de munca anterior datei de 1.04.2001, respectiv in conditii speciale dupa aceasta data. Instanta de trimitere a retinut ca aceste prevederi se aplica persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, in timp ce situatia persoanelor pensionate anterior intrarii in vigoare a acestei legi este reglementata de art. 169 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, in mod diferit. Astfel, primul alineat al art. 169 din legea mentionata se refera numai la beneficiul pentru activitatile desfasurate in locuri incadrate in grupa I si/sau grupa a II-a de munca, iar nu si la activitatile desfasurate in conditii speciale sau deosebite de munca. Al doilea alineat se refera la persoanele pensionate in perioada 1.04.2001-2.11.2008 si numai la beneficiul prevazut de alin. (1), deci cel acordat doar pentru activitatile desfasurate in locuri incadrate in grupa I si grupa a II-a de munca, iar nu si la activitatile desfasurate in conditii speciale sau deosebite de munca. Pentru persoanele inscrise la pensie anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, alin. (6) face referire doar la aplicarea art. 100 lit. a), care se refera la conditii deosebite de munca, iar nu si la lit. b) care se refera la conditii speciale.
b) Problema de drept enuntata este noua, deoarece Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o alta hotarare asupra acestei chestiuni.
c) Problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel cum rezulta din datele publice afisate pe portalul de internet al acestei instante.

4. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
Apelantul-reclamant C.D.O. a invocat principiile egalitatii si contributivitatii si a sustinut ca nu se justifica diferenta de tratament rezultata din acordarea dreptului la un punctaj suplimentar numai persoanelor care au desfasurat activitati in conditii deosebite de munca. Intimata-parata Casa Judeteana de Pensii Constanta nu si-a exprimat opinia cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii.

5. Punctul de vedere al completului de judecata cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
In opinia completului de judecata, distinctia intre asigurati, care atrage sau nu beneficiul acordarii majorarii punctajului pentru activitatile desfasurate in conditii speciale, este numai data pensionarii care, avand in vedere ca depinde de indeplinirea unei conditii de varsta, transforma acest criteriu intr-unul de diferentiere bazat pe varsta, considerat in principiu discriminatoriu. In acest sens, s-a aratat ca trebuie avute in vedere si dispozitiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale, in vigoare pana la 1 ianuarie 2011.

6. Punctul de vedere teoretic exprimat de specialistii din cadrul Facultatii de Drept - Universitatea din Bucuresti
La data de 8 decembrie 2014 a fost inregistrat la dosar punctul de vedere formulat de specialistii in materie de la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti, respectiv domnul profesor universitar doctor Alexandru Athanasiu si doamna doctorand Ana Maria Vlasceanu. Potrivit opiniei exprimate, s-a apreciat ca persoanele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale sau alte conditii de munca nu vor putea beneficia de majorarea punctajelor lunare reglementata de art. 100 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care dreptul lor la pensie s-a deschis anterior intrarii in vigoare a acestui act normativ, intrucat o interpretare diferita a dispozitiilor legale in discutie ar echivala cu un adaos nepermis la lege. Referitor la situatia discriminatorie invocata, s-a sustinut ca tratamentul diferit aplicat asiguratilor nu izvoraste din incalcarea principiului nediscriminarii pe criteriul varstei, ci din incalcarea principiului „la conditii egale de pensionare, pensii egale”. In acest sens, s-a argumentat ca persoanele ale caror drepturi la pensie s-au deschis anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, si care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale se afla intr-o situatie comparabila cu persoanele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite de munca, motiv pentru care nu se justifica diferenta de tratament rezultata din acordarea dreptului la un supliment de punctaj lunar numai celor care au prestat munca in conditii deosebite de munca. Mai mult, injustetea diferentei de tratament este accentuata si de faptul ca persoanele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale au prestat munca in conditii mai grele prin comparatie cu cele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite. In acest context, s-a mentionat ca situatia de discriminare generata de prevederile art. 169 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, subzista numai intre persoanele care au desfasurat activitatea in conditii deosebite de munca si, respectiv, in conditii speciale de munca, nu si fata de acele persoane care au prestat activitatea in alte conditii de munca, avand in vedere faptul ca notiunea de „alte conditii de munca” a fost introdusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 19/2000 reglementand numai conditiile deosebite si conditiile speciale de munca. In concluzie, s-a apreciat ca aceasta situatie de discriminare creata prin intermediul dispozitiilor art. 169 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate fi inlaturata prin aplicarea dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, intrucat instanta de judecata nu se poate substitui legiuitorului.

7. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
7.1. Opinia majoritara conturata prin solutiile pronuntate de instantele judecatoresti a fost in sensul ca persoanelor pensionate in perioada 1.04.2001-1.01.2011 nu li se aplica dispozitiile art. 100 raportat la art. 169 alin. (3) si (6) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, deoarece art. 169 nu se refera la conditiile speciale de munca, iar art. 100 vizeaza doar persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.
7.2. Intr-o opinie minoritara, s-a apreciat ca, desi dispozitiile art. 169 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, fac trimitere expresa doar la dispozitiile art. 100 lit. a), totusi neaplicarea dispozitiilor art. 100 lit. b) si persoanelor ale caror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, ar conduce la o discriminare a acestora fata de persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in aceeasi perioada, insa au desfasurat, ulterior datei de 1 aprilie 2001, activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, potrivit legii.

8. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
Instanta de contencios constitutional a respins exceptiile de neconstitutionalitate invocate in legatura cu dispozitiile art. 100 si art. 169 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

9. Raportul asupra chestiunii de drept
Prin raportul intocmit in cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a apreciat ca sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, numai in ceea ce priveste interpretarea prevederilor art. 169 alin. (6) raportat la art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, s-a apreciat ca este inadmisibila sesizarea privitoare la interpretarea dispozitiilor art. 169 alin. (3) raportat la alin. (1) al aceluiasi articol din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si referitor la persoanele pensionate in perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008, intrucat excedeaza obiectului cauzei. Asupra fondului sesizarii, opinia judecatorilor-raportori a fost ca interpretarea dispozitiilor art. 169 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, este in sensul ca nu se acorda majorarea cu 50% a punctajului anual persoanelor care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale de munca dupa data de 1 aprilie 2001 si inscrise la pensie anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

10. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori, punctele de vedere formulate de parti si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:
Prin reglementarea cuprinsa in art. 519 din Codul de procedura civila, legiuitorul a instituit o serie de conditii de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, conditii care trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ, dupa cum urmeaza:
1. existenta unei cauze aflate in curs de judecata;
2. instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta;
3. cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;
4. solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;
5. chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua;
6. chestiunea de drept nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare. Procedand, in prealabil, la o analiza asupra admisibilitatii sesizarii, se constata ca primele trei conditii sunt indeplinite, intrucat Curtea de Apel Constanta este legal investita cu solutionarea unui apel intr-o cauza avand ca obiect o cerere indreptata impotriva casei teritoriale de pensii si urmeaza sa pronunte o hotarare judecatoreasca definitiva, potrivit dispozitiilor art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. Cat priveste conditia de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata, se constata ca, fata de obiectul cauzei, cerinta enuntata este indeplinita numai in ceea ce priveste interpretarea prevederilor art. 169 alin. (6) raportat la art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. Sesizarea privind interpretarea dispozitiilor art. 169 alin. (3) raportat la alin. (1) al aceluiasi articol din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, excedeaza obiectului cauzei, fata de precizarile formulate de apelantul-reclamant si consemnate in incheierea de sedinta din data de 9 septembrie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Constanta - Sectia I civila in Dosarul nr. 3.626/118/2013. Totodata, excedeaza obiectului cauzei sesizarea referitoare la persoanele pensionate in perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008, constatandu-se ca reclamantul, in valorificarea pretentiilor formulate, se raporteaza la o perioada care nu poate fi cuprinsa in acest interval, data pensionarii sale fiind 20 ianuarie 2011. Fata de aceste precizari, se constata ca solutionarea pe fond a cauzei depinde numai de lamurirea chestiunii de drept referitoare la interpretarea dispozitiilor art. 169 alin. (6) raportat la art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, in timp ce pentru celelalte aspecte invocate nu este indeplinita aceasta conditie, obligatorie pentru insasi admisibilitatea sesizarii. Este indeplinita si cerinta noutatii problemei de drept supusa interpretarii, astfel cum a fost circumstantiata anterior, intrucat aceasta nu a primit o dezlegare din partea instantelor, de o maniera suficienta sa antreneze declansarea procedurii recursului in interesul legii. De asemenea, trebuie mentionat ca, asupra acestei chestiuni, Inalta Curte nu a statuat, litigiile privind drepturile de pensie si asigurarile sociale nefiind cuprinse in sfera de competenta materiala a instantei supreme, si nu exista un recurs in interesul legii cu un obiect similar, in curs de solutionare. Prin urmare, potrivit celor aratate mai sus, se constata ca sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate pentru declansarea procedurii hotararii prealabile numai in ceea ce priveste interpretarea dispozitiilor art. 169 alin. (6) raportat la art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, drept pentru care sesizarea va fi admisa in parte, urmand ca, in ceea ce priveste interpretarea dispozitiilor art. 169 alin. (3) raportat la art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv interpretarea textelor de lege vizand persoanele pensionate in perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008, sesizarea sa fie respinsa ca inadmisibila, deoarece solutionarea pe fond a cauzei nu depinde de lamurirea acestor chestiuni. Pornind de la textele de lege a caror interpretare se solicita, se constata ca, potrivit art. 100 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, „Persoanele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele respective, dupa cum urmeaza:
a) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in alte conditii de munca, potrivit legii.”
Potrivit dispozitiilor art. 169 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, „Prevederile art. 100 lit. a), referitoare la majorarea punctajului pentru perioadele realizate in conditii deosebite de munca dupa data de 1 aprilie 2001, se aplica si persoanelor inscrise la pensie anterior intrarii in vigoare a prezentei legi.”
In cauza, situatia supusa analizei priveste o persoana ale carei drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 19/2000, care sustine ca a lucrat in conditii speciale de munca dupa anul 2001, aratand ca nici Legea nr. 19/2000 si nici Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, nu ii acorda un punctaj suplimentar pentru perioada lucrata in aceste conditii speciale. Drept urmare, respectiva persoana se considera discriminata fata de persoanele aflate in aceeasi situatie, dar care au primit o majorare de punctaj. De altfel, si instanta de trimitere isi intemeiaza sesizarea pe dispozitiile art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) si alin. (3) si pe dispozitiile art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata. Instanta de trimitere apreciaza ca distinctia intre asigurati, care atrage sau nu beneficiul acordarii majorarii punctajului pentru activitatile desfasurate in conditii speciale, este numai data pensionarii, care depinde de indeplinirea unei conditii de varsta si care transforma acest criteriu intr-un criteriu de diferentiere, considerat in principiu discriminatoriu. Din analiza art. 169 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, intrat in vigoare la 1 ianuarie 2013, se retine ca, pentru cei pensionati anterior anului 2011, nu sunt acoperite la valorificare prin majorarea punctajului perioadele lucrate in conditii speciale. Chiar daca intentia legiuitorului, care prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, aprobata prin Legea nr. 155/2009, cu modificarile ulterioare, a inlaturat dispozitia de majorare a punctajului acordat pentru conditiile de munca si a lasat acest beneficiu doar pentru activitatea din grupele de munca, nu reiese din cuprinsul reglementarii, nu se poate constata o eventuala discriminare prin lege, iar instantele nu se pot substitui puterii legislative pentru a inlatura texte de lege considerate discriminatorii si a crea o noua lege pe cale jurisdictionala. In acest sens, sunt relevante deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala (Decizia nr. 818 din 3 iulie 2008, Decizia nr. 819 din 3 iulie 2008, Decizia nr. 820 din 3 iulie 2008 si Decizia nr. 821 din 3 iulie 2008, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008) prin care, in esenta, s-a statuat ca prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, sunt neconstitutionale in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative. De altfel, in cuprinsul opiniei scrise intocmite de profesorii din cadrul Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti este exprimat acelasi punct de vedere, cu trimitere si la Decizia nr. 1.325 din 4 decembrie 2008 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008. Totodata, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale sus-citate, iar prin Decizia nr. 542 din 15 octombrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 11 decembrie 2014, a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate invocata.
Concluzionand, interpretarea dispozitiilor art. 169 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, este in sensul ca legea nu acopera ipoteza acordarii unui punctaj suplimentar pentru cei care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale de munca in perioada 2001-2010.

Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

In numele legii

DECIDE:

Admite in parte sesizarea formulata de Curtea de Apel Constanta - Sectia I civila in Dosarul nr. 3.626/118/2013 privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
Stabileste ca dispozitiile art. 169 alin. (6) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca nu se acorda majorarea cu 50% a punctajului anual persoanelor care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale de munca dupa data de 1 aprilie 2001 si inscrise la pensie anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.
Respinge ca inadmisibila sesizarea privind interpretarea dispozitiilor art. 169 alin. (3) raportat la art. 169 alin. (1) din Le gea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv interpretarea textelor de lege vizand persoanele pensionate in perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 19 ianuarie 2015.

VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, IULIA CRISTINA TARCEA
Magistrat-asistent, Mihaela Lorena Mitroi