Decizia ICCJ nr. 5/2015 - cheltuielile de personal nu includ salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in timpul rezidentiatului, iar drepturile salariale nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli de pregatire profesionala

Dosar nr. 10/2014

Iulia Cristina Tarcea - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele completului
Lavinia Curelea - presedintele Sectiei I civile
Roxana Popa - presedintele delegat al Sectiei a II-a civile
Ionel Barba - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Mirela Sorina Popescu - presedintele Sectiei penale
Cristina Petronela Valeanu - judecator la Sectia I civila
Rodica Susanu - judecator la Sectia I civila
Andreia Liana Constanda - judecator la Sectia I civila
Mihaela Paraschiv - judecator la Sectia I civila
Paula C. Pantea - judecator la Sectia I civila, judecator-raportor
Mirela Visan - judecator la Sectia I civila
Iulia Manuela Cirnu - judecator la Sectia a II-a civila, judecator-raportor
Rodica Zaharia - judecator la Sectia a II-a civila
Cosmin Horia Mihaianu - judecator la Sectia a II-a civila
Veronica Danaila - judecator la Sectia a II-a civila
Mirela Politeanu - judecator la Sectia a II-a civila
Tatiana Gabriela Nastase - judecator la Sectia a II-a civila
Simona Camelia Marcu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Eugenia Marin - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Viorica Iancu - judecator la Sectia contencios administrativ si fiscal
Gabriela Elena Bogasiu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Veronica Nastasie - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Nicolae Manigutiu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal, judecator-raportor
Anca Madalina Alexandrescu - judecator la Sectia penala
Ilie Iulian Dragomir - judecator la Sectia penala

Completul competent sa judece recursul in interesul legii este legal constituit conform dispozitiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedura civila si ale art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror sef adjunct al Sectiei judiciare. La sedinta de judecata participa doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la dispozitiile art. 38 si art. 159 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare), cu referire la sintagma „cheltuieli de personalˮ, in sensul daca aceasta include si salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului si, pe cale de consecinta, daca drepturile salariale incasate pot fi restituite, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, in special in cazul in care o astfel de clauza ar fi prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca.
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosarul cauzei a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, precum si punctul de vedere formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele completului de judecata, acorda cuvantul reprezentantului Colegiului de conducere al Curtii de Apel Constanta, pentru sustinerea recursului in interesul legii, precum si reprezentantului procurorului general. Domnul judecator Razvan Anghel sustine ca recursul in interesul legii este admisibil, existand o practica neunitara la nivelul instantelor nationale, precum si un potential destul de mare de litigii in materia vizata. In acest sens depune si alte hotarari judecatoresti identificate ulterior formularii recursului in interesul legii. Arata ca practica judiciara la nivelul Curtii de Apel Constanta este in sensul respingerii actiunilor prin care s-a solicitat de catre unitatile sanitare restituirea sumelor de bani reprezentand drepturile salariale incasate de medicii rezidenti si solicita admiterea recursului in interesul legii, urmand ca interpretarea dispozitiilor art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la dispozitiile art. 38 si art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, sa fie in acord cu practica judiciara conturata la nivelul Curtii de Apel Constanta, pe care o apreciaza ca fiind conforma cu litera si spiritul legii.
Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, solicita admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii de unificare a jurisprudentei, in sensul ca, in interpretarea textelor de lege invocate, sintagma „cheltuieli de personalˮ nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, chiar daca o atare clauza ar fi prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca. Sustine ca, in situatia data, nu pot fi restituite decat cheltuielile de scolarizare, asa cum se intampla si in cazul celorlalte categorii profesionale, iar nu si drepturile salariale incasate in baza unor contracte individuale de munca.
Presedintele completului, doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.

INALTA CURTE,

deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitara
Prin sesizarea Colegiului de conducere al Curtii de Apel Constanta s-a aratat ca nu exista un punct de vedere unitar in practica judiciara cu referire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la dispozitiile art. 38 si art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, in legatura cu urmatoarea problema de drept: avand in vedere prevederile art. 38 raportat la art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, daca notiunea de „cheltuieli de personal” la care se refera art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, include si salariul primit de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului si, pe cale de consecinta, daca acesta trebuie sa restituie salariul astfel primit, in situatia in care nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, in special in cazul in care si in contractul individual de munca sau printr-un act aditional la acesta a fost inclusa o clauza in sensul prevederilor legale indicate.

2. Examenul jurisprudential
Prin recursul in interesul legii s-a aratat ca, in practica judiciara, problema de drept enuntata a fost solutionata neunitar. Examenul jurisprudential a relevat ca in practica instantelor judecatoresti s-au conturat doua orientari.
2.1. Intr-o prima opinie (majoritara) s-a considerat ca inserarea unei clauze care impune medicului rezident sa restituie cheltuielile de personal efectuate pe perioada pregatirii in rezidentiat, in masura in care aceste cheltuieli se rezuma la drepturile salariale platite medicului rezident, in conformitate cu contractul sau individual de munca, reprezinta o pretentie abuziva, care incalca dreptul de a fi retribuit corespunzator muncii depuse si o nesocotire a interdictiei de a pune salariatul in postura renuntarii la drepturile sale recunoscute prin lege. S-a apreciat ca dispozitia legala nu poate fi interpretata in sensul ca pune semnul egalitatii intre salariul incasat in baza unui contract individual de munca derulat pe parcursul desfasurarii programului de formare profesionala prin rezidentiat si eventualele cheltuieli suportate pentru pregatirea profesionala a medicului rezident in unitatea spitaliceasca in care a obtinut postul. S-a motivat in sensul ca singurele cheltuieli pe care le poate solicita unitatea sanitara angajatoare - spitalul sunt cele de scolarizare, iar nu contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. S-a mai invocat faptul ca un asemenea act aditional nu constituie rezultatul unei negocieri, ci are mai degraba forma unui contract de adeziune, fiind o conditie impusa medicului rezident pentru a accede la specializare. De asemenea s-a mai retinut ca drepturile banesti primite de parati nu au reprezentat o bursa de studiu, chiar daca rezidentiatul este o forma de invatamant postuniversitar, ci au reprezentat o remuneratie pentru munca depusa in cadrul unitatii medicale. Din acest punct de vedere, plata de catre unitatea medicala a salariului unui medic rezident nu este de natura a produce un prejudiciu, intrucat drepturile salariale achitate constituie echivalentul muncii prestate de medicul rezident.
2.2. Intr-o a doua opinie (minoritara) s-a apreciat ca sumele avansate unitatilor sanitare de catre Ministerul Sanatatii sau de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru pregatirea profesionala a medicului rezident reprezinta chiar drepturile salariale primite in perioada scolarizarii, fiind indeplinita asadar cerinta caracterului cert al prejudiciului adus unitatii, iar Codul muncii nu interzice incheierea unui asemenea act aditional la contractul individual de munca. S-a mai aratat ca durata rezidentiatului este normata integral ca activitate didactica, si nu ca munca prestata, potrivit art. 9 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008. De asemenea s-a apreciat ca aceasta conventie, fiind incheiata cu acordul pe deplin valabil al partilor contractante, nu este afectata de un viciu de consimtamant sau de o impunere abuziva a angajatorului, obligatiile asumate de medicul rezident urmand a fi executate cu buna-credinta.

3. Opinia Colegiului de conducere al Curtii de Apel Constanta
Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta, cel care a constatat existenta unei practici judiciare neunitare la nivelul instantelor nationale si, prin Hotararea nr. 15 din 28 octombrie 2014, a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii asupra problemei de drept deduse judecatii, nu s-a pronuntat prin actul de sesizare asupra orientarii jurisprudentiale pe care o considera ca fiind legala.

4. Opinia procurorului general
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca prima orientare jurisprudentiala este in acord cu litera si spiritul legii, pentru considerentele aratate in continuare. Analizand evolutia cronologica a dispozitiilor legale relevante, acesta a retinut ca raporturile juridice create intre medicul rezident pe post si unitatea sanitara cu care a incheiat contractul individual de munca pe durata nedeterminata si in cadrul careia se desfasoara aceasta forma de pregatire profesionala au o natura juridica mixta, ca o consecinta fireasca a specificului pregatirii medicilor prin rezidentiat. In acest sens s-a aratat ca, pe de o parte, se creeaza raporturi juridice proprii procesului de invatamant. Astfel, din insasi definitia legala a rezidentiatului, continuta de art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008 si, respectiv, art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, rezulta ca acesta constituie o forma specifica de invatamant postuniversitar pentru absolventii licentiati ai facultatilor de medicina, medicina dentara si farmacie, care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitatile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala. In cadrul acestei forme de pregatire continua, rezidentul dobandeste si isi perfectioneaza cunostintele teoretice si practice specifice specialitatii medicale in care se desfasoara rezidentiatul, prin parcurgerea unui program organizat de furnizorii de formare profesionala (unitatea sanitara cu care a incheiat contractul individual de munca, centrele universitare cu facultati de medicina, medicina dentara si farmacie acreditate, departamentele de invatamant postuniversitar medical, medico-dentar si farmaceutic), sub indrumarea coordonatorilor de program de rezidentiat, a directorilor de program si a responsabililor de formare, pe baza unui curriculum unic de pregatire, aplicabil tuturor rezidentilor aflati in pregatire si a unui barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice si terapeutice, obligatorii si unice pe tara [art. 9 alin. (1)-(3) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008 si art. 9 si 10 din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare].
Potrivit art. 5 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr. 899/2002 privind organizarea invatamantului postuniversitar de specialitate medical, medico-dentar si farmaceutic uman, astfel cum a fost modificat prin Hotararea Guvernului nr. 2.300/2004, rezidentul participa efectiv la activitatile si responsabilitatile clinicilor, sectiilor, laboratoarelor, cabinetelor de specialitate, de medicina de familie, cabinetelor medico-dentare si farmaciilor in care efectueaza pregatirea, sub indrumarea si supravegherea directa a coordonatorilor sai din institutiile si unitatile sanitare acreditate, iar pe durata pregatirii in specialitate rezidentii sunt salarizati conform legii. Pe de alta parte, intre rezidentul pe post si unitatea sanitara in cadrul careia se deruleaza aceasta forma de pregatire profesionala continua se nasc, in baza contractului individual de munca incheiat pe durata nedeterminata, raporturi juridice de munca, in derularea carora rezidentii primesc un salariu, pe baza documentelor doveditoare privind frecventarea stagiilor, emise de unitatea la care se efectueaza pregatirea [art. 12 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008 si art. 13 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare]. Faptul ca suma acordata medicilor rezidenti, cu titlu de salariu, nu constituie, in realitate, o cheltuiala a angajatorului pentru formarea profesionala, ci are semnificatia contravalorii muncii prestate de acestia in folosul si sub coordonarea angajatorului rezulta si din alte dispozitii cuprinse atat in cele doua ordonante ale Guvernului, cat si in reglementari de nivel infralegislativ.
Bunaoara, potrivit art. 12 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, rezidentii puteau fi inclusi in linia de garda, in afara programului normal de lucru, pe raspunderea si sub supravegherea medicului titular de garda; incepand cu anul III de pregatire, rezidentii care efectueaza garzi in afara programului normal de lucru sunt salarizati pentru aceasta activitate de catre unitatea sanitara unde efectueaza garda. Cauzele de suspendare a contractului individual de munca al rezidentului constituie si motive de intrerupere a rezidentiatului, potrivit art. 17 alin. (1) din Regulamentul de efectuare a pregatirii prin rezidentiat in specialitatile prevazute de Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala, aprobat prin Ordinul ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 1.141/1.386/2007. La finalizarea programului de rezidentiat, dupa promovarea unui examen de verificare a cunostintelor teoretice si practice, medicul rezident dobandeste titlul de medic specialist. Prin urmare rezulta ca medicul rezident are un contract individual de munca atipic, in care drepturile si obligatiile reciproce ale partilor sunt complexe. Prin optiunea legiuitorului, de derulare a acestui program de pregatire prin incheierea unui contract individual de munca, activitatea desfasurata de medicul rezident este o activitate salarizata, astfel incat sumele primite de acesta, cu titlu de salariu, isi au justificarea in munca prestata in cadrul unitatii sanitare, conform dispozitiilor art. 39 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. Or, contractul individual de munca este un contract sinalagmatic, oneros, bilateral, cu executare succesiva si comutativ. Alaturi de felul si locul muncii, salariul este un element esential al contractului individual de munca, obiect al obligatiei asumate de angajator si cauza juridica a obligatiei persoanei angajate. In plus, in ipoteza denuntarii unilaterale a contractului individual de munca, este exclusa posibilitatea revenirii la situatia anterioara incheierii sale, tocmai datorita faptului ca acest contract se executa prin prestatii succesive, care, prin natura lor, sunt nereturnabile.
Or, in masura in care se considera ca, in cadrul cheltuielilor de personal ce trebuie restituite, cu titlu de cheltuieli de formare profesionala, sunt incluse sumele primite de medicul rezident, cu titlu de salariu, dispar obiectul obligatiei angajatorului si cauza obligatiei acestuia, de a presta vreo activitate remunerata in folosul si sub coordonarea unitatii sanitare angajatoare. Astfel, ar fi afectat ex tunc, caracterul sinalagmatic si comutativ al contractului, consecinta fiind transformarea, in acelasi mod, a contractului de munca intr-unul de formare profesionala, ceea ce nu corespunde literei legii care se refera exclusiv la contractul individual de munca. Bunaoara, daca s-ar considera ca este valabila obligatia de restituire a salariului, atunci cand acesta reprezinta contravaloarea muncii prestate, componenta practica a pregatirii in rezidentiat realizandu-se si sub forma acestei munci, in situatia in care medicul rezident (devenit medic specialist) isi incalca obligatia de a continua, pe o durata egala cu perioada de rezidentiat, raporturile de munca avute cu unitatea sanitara la care s-a derulat rezidentiatul pe post, un asemenea fapt juridic ar avea valoarea unei conditii rezolutorii purtand asupra obligatiei angajatorului de a plati salariul. Or, o astfel de constructie juridica este improprie caracterelor si efectelor juridice ale contractului individual de munca. Totodata, in masura in care aceasta posibilitate ar fi recunoscuta prin actul aditional incheiat de parti, ea ar echivala cu o renuntare sub conditie, din partea salariatului, la un drept recunoscut de lege, tinzand astfel la o limitare a dreptului acestuia la salariu, ceea ce face aceasta clauza incompatibila cu art. 38 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
In consecinta s-a apreciat ca obligatia de restituire a cheltuielilor de personal nu are ca obiect drepturile salariale incasate pe parcursul programului de formare continua prin rezidentiat, care se afla in legatura cu munca prestata de medicul rezident. Intrucat salariile deja incasate reprezinta un „bun” in sensul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, s-a considerat ca, prin aceasta interpretare si aplicare a legii, este asigurat justul echilibru ce trebuie sa existe intre cerintele interesului general al comunitatii si protectia drepturilor si libertatilor fundamentale. Dispozitiile art. 9 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, potrivit carora, „Pregatirea in rezidentiat reprezinta un proces continuu de pregatire teoretica si practica, fiind normata integral ca activitate didactica”, nu constituie un argument in favoarea tezei contrare, intrucat aceste dispozitii trebuie interpretate sistematic, prin coroborare cu art. 8 din acelasi act normativ, care se refera la coordonatorii si directorii de programe pentru pregatirea in rezidentiat. Pentru aceste persoane, ca furnizori de formare, activitatea desfasurata, de pregatire a rezidentilor, reprezinta o activitate didactica, normata ca atare.

5. Raportul asupra recursului in interesul legii
Prin raportul intocmit de judecatorii-raportori s-a propus solutia de admitere a recursului in interesul legii si pronuntarii unei decizii in sensul ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la art. 38 si art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma „cheltuieli de personal” nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, chiar daca o atare clauza ar fi prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca.

6. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Examinand sesizarea cu recurs in interesul legii, raportul intocmit de judecatorii-raportori, precum si dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, se constata urmatoarele: Inalta Curte a fost legal sesizata, iar recursul in interesul legii este admisibil, fiind indeplinite cumulativ cerintele impuse de dispozitiile art. 514 si art. 515 din Codul de procedura civila, referitoare la autorul sesizarii si existenta unei practici neunitare in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale ce formeaza obiectul judecatii, asa cum rezulta din hotararile judecatoresti depuse la dosar. Astfel, Inalta Curte este chemata sa interpreteze, in vederea aplicarii unitare, dispozitiile art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la dispozitiile art. 38 si art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. In esenta, problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, raportat la dispozitiile legale mentionate, vizeaza sintagma „cheltuieli de personal”, in sensul daca aceasta include si salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, si, pe cale de consecinta, daca drepturile salariale incasate pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, in special in cazul in care o asemenea clauza a fost prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca, incheiat in conditiile art. 196 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Dispozitiile legale vizate de recursul in interesul legii sunt urmatoarele:
- art. 6 alin. (7) si (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/20081, conform carora: „Art. 6. - [...] (7) Specialistii formati in urma promovarii concursului de rezidentiat pe post incheie un contract individual de munca cu unitatea sanitara in care se gaseste postul respectiv, inaintea inceperii pregatirii de rezidentiat. Prin acest contract se prevad:
a) posibilitatea ca rezidentul sa fie retribuit suplimentar fata de salariul de rezident de catre unitatea sanitara respectiva, pe perioada pregatirii in rezidentiat;
b) obligatia de a lucra la unitatea sanitara publica cu care a incheiat contractul individual de munca cel putin un numar de ani egal cu durata corespunzatoare pregatirii in rezidentiat;
c) negocierea conditiilor salariale pe care unitatea le va asigura medicului pentru perioada prevazuta in contract.
(7^1) Obligatia prevazuta la alin. (7) lit. b) se stabileste prin act aditional la contractul individual de munca, in temeiul prevederilor art. 193 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Nerespectarea de catre salariat a obligatiei asumate il obliga pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregatirea sa profesionala, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregatirii in rezidentiat, precum si la restituirea primei de instalare, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita, conform actului aditional la contractul individual de munca.”
- art. 18 alin. (7) si (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare: „Art. 18. - [...] (7) Medicii, medicii dentisti si farmacistii care promoveaza concursul de rezidentiat pe post incheie un contract individual de munca cu unitatea sanitara publica care a publicat postul respectiv, inainte de inceperea pregatirii in rezidentiat. Prin acest contract se prevede obligatia de a lucra la unitatea sanitara publica cu care a incheiat contractul individual de munca un numar de ani egal cu durata corespunzatoare pregatirii in rezidentiat.
(8) Obligatia prevazuta la alin. (7) se stabileste prin act aditional la contractul individual de munca, in temeiul prevederilor art. 193 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Nerespectarea de catre salariat a obligatiei asumate il obliga pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregatirea sa profesionala, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregatirii in rezidentiat, precum si la restituirea primei de instalare, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita, conform actului aditional la contractul individual de munca.”
- art. 38 si art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare: „Art. 38. - Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.”
„Art. 159. - (1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.
(3) La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.”
Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008 si art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, „Rezidentiatul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar pentru absolventii licentiati ai facultatilor de medicina, medicina dentara si farmacie, care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitatile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala”. Cat priveste formele in care se organizeaza rezidentiatul, in reglementarea data de art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, au fost prevazute trei forme de rezidentiat - pe locuri, pe post si cu timp partial - cu o durata cuprinsa intre 3-7 ani, in functie de specialitate, in timp ce in reglementarea data de art. 2 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, s-a prevazut ca rezidentiatul se organizeaza sub doua forme, pe locuri si pe posturi, fiind mentinuta aceeasi durata cuprinsa intre 3 si 7 ani, in functie de specialitate. In cazul rezidentiatului pe locuri, medicii, medicii dentisti si farmacistii confirmati in rezidentiat incheie un contract individual de munca pe perioada determinata, egala cu durata rezidentiatului in specialitatea aleasa, cu unitatea sanitara la care au fost repartizate locurile pentru rezidentiat [art. 5 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008 si art. 17 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare]. Cat priveste rezidentiatul pe post, in acest caz se incheie un contract individual de munca pe perioada nedeterminata cu unitatea sanitara publica care a publicat postul respectiv [art. 6 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008 si art. 18 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare], inainte de inceperea pregatirii in rezidentiat, iar prin acest contract se prevede obligatia de a lucra la unitatea sanitara publica cu care s-a incheiat contractul individual de munca un numar de ani egal cu durata corespunzatoare pregatirii in rezidentiat [art. 6 alin. (7) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, si art. 18 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare], aceasta obligatie fiind stabilita printr-un act aditional la contractul individual de munca, in temeiul prevederilor art. 196 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, nerespectarea de catre salariat a obligatiei asumate obligandu-l pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregatirea sa profesionala, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregatirii in rezidentiat, precum si la restituirea primei de instalare, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita, conform actului aditional la contractul individual de munca [art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, si art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare].
Totodata, prin dispozitiile tranzitorii prevazute de art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, s-a mentinut pentru rezidentii aflati in pregatire, forma rezidentiat pe post, obligatia prevazuta in actele aditionale la contractele individuale de munca, respectiv de a lucra la unitatea sanitara publica cu care au incheiat contractul individual de munca cel putin un numar de ani egal cu durata corespunzatoare pregatirii in rezidentiat. Din ansamblul normelor legale care reglementeaza activitatea de rezidentiat pe post, care face obiectul prezentului recurs in interesul legii, rezulta ca raporturile juridice care se nasc intre medicul rezident pe post si unitatea sanitara publica cu care s-a incheiat contractul individual de munca au o natura juridica mixta, ca o consecinta a specificului pregatirii in rezidentiat. Pe de o parte, se creeaza raporturi juridice proprii procesului de invatamant, asa cum reiese din insasi definitia legala a rezidentiatului, potrivit careia acesta constituie o forma specifica de invatamant postuniversitar. In cadrul acestei forme de pregatire continua, rezidentul dobandeste si isi perfectioneaza cunostintele teoretice si practice, participand la toate activitatile specifice domeniului de specializare. Aceasta pregatire se structureaza pe programe de rezidentiat, conform programelor de invatamant, pentru fiecare specialitate, si se desfasoara dupa un curriculum de pregatire si un barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice si terapeutice, obligatorii si unice pe tara, sub indrumarea coordonatorilor si directorilor de program si a indrumatorilor sau responsabililor de formare in rezidentiat.
Pe de alta parte, intre medicul rezident pe post si unitatea sanitara publica se incheie un contract individual de munca pe durata nedeterminata, prin care se stabilesc raporturi juridice de munca, fiind evident ca un astfel de contract este guvernat de toate normele generale cuprinse in Codul muncii, fiind aplicabile inclusiv dispozitiile art. 38 si art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, pe durata pregatirii in specialitate, rezidentii sunt salarizati conform legii, ei participand efectiv la activitatile si responsabilitatile clinicilor, sectiilor, laboratoarelor, cabinetelor de specialitate, de medicina de familie, cabinetelor medico-dentare si farmaciilor in care efectueaza pregatirea, sub indrumarea si supravegherea directa a coordonatorilor din institutiile si unitatile sanitare acreditate. De asemenea, rezidentii au dreptul sa examineze pacientii si sa aplice solutii terapeutice, sub stricta supraveghere a indrumatorului sau a responsabilului, in conformitate cu nivelul lor de pregatire. In plus, rezidentii efectueaza garzi, potrivit dispozitiilor art. 12 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, si art. 221 alin. (3)-(6) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, iar medicii rezidenti care efectueaza garzi in afara programului normal de lucru sunt salarizati pentru aceasta activitate de catre unitatea sanitara unde efectueaza garda, cu respectarea prevederilor legale. In aceasta situatie, cum medicul rezident are si calitatea de salariat, se constata ca rezidentiatul nu reprezinta doar o forma tipica de invatamant postuniversitar, ci o forma specifica, cu caracter mixt, ce contine atat o componenta de desavarsire a pregatirii profesionale prin specializare, generata de procesul de invatamant, cat si o componenta specifica raporturilor juridice de munca, prin care munca efectiv prestata da dreptul la obtinerea unei contraprestatii in bani, sub forma salariului.
Ca atare, nu se poate retine ca activitatea medicului rezident este numai o activitate didactica si ca remunerarea acestuia reprezinta cheltuieli de scolarizare. Referitor la acest aspect, se constata ca, potrivit dispozitiilor art. 9 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, s-a prevazut ca „Pregatirea in rezidentiat reprezinta un proces continuu de pregatire teoretica si practica, fiind normata integral ca activitate didactica”, insa prin art. 2 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, aceasta reglementare a fost completata in sensul ca „Pregatirea in rezidentiat reprezinta un proces continuu de pregatire teoretica si practica, fiind normata integral ca activitate didactica doar activitatea de pregatire in rezidentiat efectuata de catre cadrele didactice universitare, in conformitate cu numarul orelor de curs si de aplicatii din curriculum aprobat”, astfel ca din interpretarea sistematica a acestor dispozitii legale, coroborate cu celelalte alineate ale textelor de lege mentionate, nu se poate ajunge la o alta concluzie in ceea ce priveste natura juridica si, implicit, regimul juridic aplicabil contractului individual de munca incheiat de medicul rezident pe post. Instantele de judecata au intampinat dificultati in interpretarea notiunii de „cheltuieli de personal”, prevazuta in cuprinsul art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, in sensul ca, intr-o opinie, s-a apreciat ca aceasta sintagma include si salariul primit de medicul rezident, o atare solutie fiind impusa de calificarea duratei rezidentiatului ca o activitate didactica, iar nu ca o munca prestata, iar intr-o alta opinie, pornindu-se si de la dispozitiile imperative ale art. 159 raportat la art. 38 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a apreciat ca aceste cheltuieli nu includ salariul primit de medicul rezident, intrucat acesta este o contraprestatie pentru munca efectuata in folosul unitatii sanitare, fiind vorba despre alte cheltuieli eventuale, pe langa prima de instalare, impuse de pregatirea profesionala a rezidentului.
Scindarea practicii judiciare a fost provocata si de continutul unor acte aditionale la contractul individual de munca, incheiate de unitatile sanitare cu medicii rezidenti, prin care, pe langa stipularea obligatiei legale stabilite in sarcina angajatului, s-au precizat si limitele despagubirii datorate de medic, ca fiind drepturile salariale si plata scolarizarii. Examinand dispozitiile legale in discutie, se constata ca limitele despagubirii in cazul raspunderii materiale a rezidentului pe post sunt fixate prin chiar continutul normei legale, care indica drept gen proxim cheltuielile ocazionate de pregatirea profesionala, iar ca diferenta specifica, cheltuielile de personal pe perioada pregatirii in rezidentiat si prima de instalare. Ca atare, notiunea de „cheltuieli de personal”, ca diferenta specifica, nu poate fi interpretata decat prin raportare la genul proxim - cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala. Or, fata de continutul expres al dispozitiilor art. 159 si art. 38 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la art. 6 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, si, respectiv, art. 18 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, este indubitabil ca notiunea generica la care se refera textul art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare - cheltuieli prilejuite de pregatirea profesionala a rezidentului, nu poate include si salariul achitat medicului pe durata rezidentiatului, care reprezinta contraprestatia pentru munca efectiv prestata de catre acesta in folosul unitatii sanitare angajatoare.
Nu in ultimul rand, se retine ca natura juridica a sumelor de bani ce urmeaza a fi restituite de catre medicul rezident este, evident, aceea de despagubiri, sumele cheltuite de unitatea sanitara angajatoare pentru pregatirea profesionala a medicului rezident urmand a fi restituite cu titlu de daune-interese, notiune ce exclude de plano cheltuielile salariale. O atare interpretare este impusa si de argumentul ca sumele ce trebuie restituite ca urmare a incalcarii obligatiei prevazute de art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, de catre fostul medic rezident, sunt destinate sa acopere efortul financiar facut de unitatea sanitara pentru pregatirea profesionala a acestuia. Prin urmare, in masura in care obligatia de restituire a cheltuielilor de personal se refera la sumele ce reprezinta remunerarea muncii rezidentului pe post, aceasta reprezinta o incalcare a dreptului la munca si o pretentie abuziva, in raport cu dispozitiile art. 38 si art. 159 din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru considerentele aratate, in temeiul dispozitiilor art. 517 alin. (1) cu referire la art. 514 din Codul de procedura civila,

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

In numele legii

DECIDE:

Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (7^1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordon anta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ult erioare, prin raportare la art. 38 si art. 159 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulteri oare, sintagma„cheltuieli de personal” nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesi onala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioad a cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, chiar daca o atare clauza ar fi prevazuta in actul aditional la cont ractul individual de munca, incheiat in conditiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificari le si completarile ulterioare.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 16 februarie 2015.

VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, IULIA CRISTINA TARCEA
Magistrat-asistent, Mihaela Lorena Mitroi