Cum învățăm

În linii mari, există patru etape în procesul de învățare, indiferent care e abilitatea pe care vrei să o dobândești: când înveți un sport nou, o limbă străină nouă, înveți să gătești, să faci bijuterii, când te apuci de blogging, când vrei să devii un bun vorbitor în public, când începi școala de șoferi și lista poate continua.
 
Etapele se succed după un tipar clar, durata lor fiind însă variabilă de la caz la caz:

• Inconștient incompetent - “Nu știu că nu știu cum să fac asta” - E o etapă în care nu suntem foarte îngrijorați pentru că învățarea propriu-zisă nu a început încă și oricum suntem prea entuziasmați ca să ne facem griji. Dacă ai făcut școala de șoferi (pentru că îți doreai), îți amintești probabil cât de încântat ai fost că te-ai înscris și cum așteptai să te urci în mașină și sa… conduci.
• Conștient incompetent - “Știu că nu știu cum să fac asta” - E etapa cea mai dificilă, o etapă în care ne judecăm aspru, deși greșelile sunt o parte firească a procesului de învățare. Tot aici există și cel mai mare risc de a renunța pentru că avem tendința să credem că nu suntem făcuți pentru asta. Dacă experiența ta de la școala de șoferi se potrivește cu a mea, probabil că îți aduci aminte ce s-a întâmplat cu motorul în momentul în care ai încercat să pleci prima oară (și a două oară) de pe loc.
• Conștient competent - “Știu că pot să o fac” - Cu cât exersăm mai mult, cu atât ne simțim mai bine și mai încrezători în forțele proprii. În principiu, cu teoria stăm foarte bine. Partea practică mai trebuie exersată. Ai permisul în mână și e prima dată când trebuie să pleci singur(a) din punctul A în punctul B. Știi senzația? Cam câte întrebări din categoria “Dar dacă…” crezi că ți-au trecut prin minte atunci? Probabil că multe.
• Inconștient competent - “M-am născut să fac asta!” - ultima treaptă a procesului de învățare, în care ne descurcăm foarte bine, suntem mândri de ce am realizat, putem să explicăm, să îi învățăm și pe alții. După ce ai condus mult și în toate condițiile meteo, în oraș și în afara lui, pe lumină, pe întuneric etc., îți vine ușor să zici: “Îți arăt eu. E foarte simplu!”

Chiar dacă la finalul procesului înotăm într-o mare de entuziasm și încredere în forțele proprii, drumul până acolo nu e lipsit de neplăceri. În momentele dificile, ajută să îți amintești din când în când motivul pentru care te-ai apucat să înveți.

Articol preluat de pe www.portalhr.ro. Puteți citi aici articolul original.