Adaptarea Legii societatilor comerciale 31/1990 la principiile O.E.C.D.

Document de poziþie cu privire la modificãrile legislative avute în vedere de Ministerul Justiþiei în scopul adaptarii legii societatilor comerciale 31/1990 la principiile O.E.C.D. privind guvernarea corporativã si la normele comunitare în materie

Ministerul Justiþiei a iniþiat modificarea Legii nr. 31/1990 ºi a altor acte normative incidente in vederea adaptarii legislatiei romanesti la standardele de guvernare corporativa recunoscute pe plan international.

Principalele etaloane ale acestei reforme sunt principiile în materie elaborate de Organizaþia pentru Cooperare Economicã ºi Dezvoltare (O.E.C.D.) in 2004, precum ºi o serie de norme comunitare (in special recomandãri ale Comisiei Europene).
Pe lângã acestea sunt considerate îndeaproape legislaþii moderne în materia societãþilor comerciale, ca ºi reforme care au avut loc recent în statele occidentale ºi în cele est-europene.


I. Modificãri ce se au în vedere în materia statutului administratorilor si a structurii Consiliului de administraþie

1. Statutul administratorilor
- prevederi clare cu privire la durata mandatului administratorilor numiþi prin actul constitutiv ºi a celor desemnaþi ulterior;
- regândirea sistemului de garanþii ce trebuie constituite, potrivit legislaþiei în vigoare, de cãtre administratori;
- posibilitatea stabilirii, prin actul constitutiv, a unor criterii adiþionale de eligibilitate a administratorilor (cu privire la profesionalismul si independenta acestora), in plus fata de criteriile prevazute deja de lege;
- criterii transparente de stabilire a remuneraþiei administratorilor;
- noi prevederi sau reformularea celor existente în materia conflictului de interese, în principal cu privire la clauza de neconcurenþã, cumulul de mandate, tranzacþii cu pãþi implicate;
- norme specifice cu privire la puterea administratorilor de a reprezenta societatea în raporturile cu terþii;
- introducerea unor obligaþii de loialitate a administratorilor faþã de societate (exercitarea mandatului cu bunã-credinþã ºi diligenþã, în interesul prioritar al societãþii); în compensaþie, principiul judecatii de afaceri („business judgment rule”) trebuie luat în considerare, potrivit cãruia administratorii, în mãsura în care au acþionat cu bunã credinþã, nu sunt rãspunzãtori personal pentru o decizie de afaceri care se poate dovedi ulterior greºitã;
- regândirea reglementãrii în materia revocãrii, astfel încât sã se asigure o mai larga autonomie administratorilor în exercitarea mandatului ce le-a fost incredintat;
- clarificarea sistemului de reprezentare a administratorilor la întrunirile Consiliului de Administraþie.


2. Structura Consiliului de Administraþie
- stabilirea unui numãr minim de administratori pentru societãþile listate;
- distincþia între funcþiile executive ºi non-executive ale administratorilor;
- delegarea funcþiei executive cãtre un comitet executiv sau unor membri determinaþi ai Consiliului de Administraþie;
- organizarea funcþiei executive: clarificarea rolului directorului general ºi a raporturilor dintre actualii „directori executivi“ ºi Consiliu;
- consolidarea poziþiei membrilor non-executivi ai Consiliului prin acordarea unor drepturi specifice: de a adresa întrebãri, de a supraveghea controlul intern ºi extern (prin cenzori si auditori)
- clarificarea rolului preºedintelui Consiliului: coordonator al Consiliului, director general sau ambele?
- în cazul societãþilor listate vor fi avute în vedere criterii de independenþã pentru unii administratori non-executivi, ca ºi înfiinþarea unor comitete în cadrul Consiliului (pentru audit, numiri sau remuneraþie).


II. Modificãri ce se au în vedere în materia drepturilor acþionarilor

In acest domeniu modificarile propuse vizeaza protectia si facilitarea exercitarii drepturilor actionarilor, precum si asigurarea unui tratament echitabil al acestora. În acest scop, se are în vedere pe de o parte introducerea unor noi prevederi în Legea nr. 31/1990, iar pe de altã parte modernizarea normelor existente ºi alinierea lor la cele mai bune practici în statele membre ale Uniunii Europene ºi la nivel international.

Principalele propuneri privesc:
- asigurarea unui tratament echitabil al tuturor acþionarilor;
- crearea conditiilor pentru ca actionarii sa participe la adunãrile generale (îmbunãtãþirea sistemului de notificare, noi termene de convocare, dreptul general al acþionarilor minoritari de a adauga puncte pe ordinea de zi, publicarea propunerilor acþionarilor, dreptul de participare la adunãrile generale al deþinãtorilor de acþiuni cu dividend prioritar fãrã drept de vot, votul în absenþã, votul electronic);
- lãrgirea competenþelor adunãrii generale (numirea/revocarea auditorilor, stabilirea unor perioade mai scurte pentru efectuarea plãþii dividendelor);
- moderarea regulilor privitoare la excluderea dreptului de vot;
- revizuirea procedurilor de decizie (condiþiile de cvorum ºi majoritate);
- consolidarea drepturilor actionarilor minoritari (facilitarea convocarii adunãrii generale la solicitarea acþionarilor minoritari; modernizarea regulilor cu privire la actiunile „derivate“, prin care acþionarii depun plângere, în numele societãþii, împotriva administratorilor pentru acoperirea pierderilor, atunci când introducerea unei acþiuni directe a fost omisã; instituirea unei reguli cu privire la înlãturarea „valului corporativ”, ceea ce ar permite ca în anumite cazuri, clar determinate, administratorii sau acþionarii majoritari sã rãspundã pentru datoriile societãþii; reforma dreptului de cesionare a acþiunilor ºi de retragere din societate);
- micºorarea numãrului minim legal de actionari;
- limitarea dreptului creditorilor de a face opoziþie la hotãrârile adunãrilor generale ale actionarilor.