Economia are nevoie de un parteneriat între mediul academic ºi cel de afaceri

 Parteneriatul strategic între mediul academic ºi cel de afaceri, în contextul revoluþiei produse de societate informaþionalã, va crea un cadru de dezvoltare eficientã a IMM-urilor româneºti, a apreciat, marþi, Cornelia Rotaru, secretar general al Camerei de Comerþ ºi Industrie a României, într-un forum privind sectorul întreprinderilor mici ºi mijlocii din România.
 Cea de a doua zi a Forumului naþional cu tema "Economia bazatã pe cunoaºtere", organizat de CCIR în colaborare cu Academia Românã ºi Universitatea Politehnicã Bucureºti, a fost dedicatã discuþiilor despre accesul IMM-urilor la informaþie digitalã.
 "Întreprinderile româneºti ºi mai ales cele mici ºi mijlocii trebuie sã facã faþã unei duble provocãri: tranziþia la economia de piaþã ºi tranziþia la societate informaþionalã. Deºi absorbþia ITC de IMM-uri înregisteazã o evoluþie pozitivã în România, totuºi, conform indicelui Networked Readiness din 2004, þara noastrã se plaseazã pe locul 53 din 104 þãri (în 2003 România se afla pe locul 61 din 102 þãri)", a spus Cornelia Rotaru.
 Cauzele principale ale aceastei situaþii se regãsesc, în principal, nu atât în lipsa de resurse pentru acces la infrastructurã cât mai ales în atitudinea întreprinzãtorilor de a nu acorda atenþie ITC ca factor esenþial de inovare ºi de a manifesta reþineri faþã de noile modele de afaceri specifice societãþii informaþionale.
 Raportul anual pentru 2004 al sectorului IMM din România, elaborat de Agenþia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie, a evidenþiat un numãr de 402.996 întreprinderi mici ºi mijlocii cu urmãtoarea structurã pe grupe de mãrime: 89 la sutã micro, 9 la sutã mici ºi doi la sutã mijlocii.
 Potrivit aceluiaºi raport, dotarea cu infrastructurã de tehnica informaþiei ºi comunicaþiilor se aflã în strânsã corelaþie cu mãrimea întreprinderii. Ponderea se prezintã astfel: microîntreprinderi - circa 12 la sutã; întreprinderi mici - 63 la sutã; întreprinderi mijlocii - 97 la sutã; întreprinderi mari - 95 la sutã. Ponderea firmelor cu acces la Internet în acest sector este: pentru microîntreprinderi - 3 la sutã, pentru întreprinderi mici - 38 la sutã, iar pentru întreprinderi mari - 81 la sutã.
 Conform datelor Institutului Naþional de Statisticã cel mai mare procent s-a înregistrat la ponderea angajaþilor care utilizeazã calculatorul pentru întreprinderile micro 6,5 la sutã ºi 17 la sutã pentru întreprinderile mici.
 Piaþa româneascã de tehnica comunicaþiilor depãºeºte, potrivit datelor statistice, patru miliarde de euro ºi se aflã într-un trend ascendent. Sectorul comunicaþii ºi mai ales telefonia mobilã a înregistrat cele mai ridicate creºteri, totuºi cheltuielile de IT pe locuitor au atins 36 de euro, comparativ cu 700 de euro, nivel atins în þãrile Uniunii Europene.
 Strategia Guvernului ºi strategia sectorialã a MCTI acordã o importanþã prioritarã obiectivelor ºi direcþiilor de dezvoltare a societãþii informaþionale. Reducerea polarizãrii digitale ºi asigurarea ºanselor egale la ITC ºi la informare a fost mesajul politic transmis anul acesta de Kofi Anan, secretarul general al ONU, la Sumitul Mondial al Societãþii Informaþionale din noiembrie 2005. Cu acest prilej s-a lansat calculatorul de 100 de dolari destinat copiilor pentru accesul acestora la ITC.
 Ca o nouã filozofie ºi abordare managerialã, forumul a evidenþiat cã e-managementul influenþeazã decisiv strategia ºi rezultatele unei întreprinderi ºi oferã ca avantaje principale creºterea profitului, eliminarea barierelor geografice în relaþiile cu furnizorii ºi clienþii. Activitatea cu cel mai ridicat nivel de aplicare a calculatorului este cea financiar-contabilã. Managerii trebuie însã sensibilizaþi asupra beneficiilor utilizãrii sistemelor integrate de conducere a întreprinderii, a reþelelor interne dar ºi a conectãrii prin Internet cu furnizorii ºi clienþii. În acest sens, CCIR acordã o deosebitã atenþie informãrii ºi creerii unui cadru informaþional în continuã creºtere pentru managerii IMM-urilor. Evoluþia ºi progresele înregistrate în sectorul Tehnicii Informaþiei ºi Comunicaþiilor permit gestionarea unor volume foarte mari de date ce ar permite sectorului IMM-urilor o dezvoltare conform normelor ºi standardelor economice ale Uniunii Europene. Dacã ITC devine un agent al schimbãrilor organizaþionale la nivelul unui întreprinderi nu trebuie neglijatã nici introducerea ITC în procesul de fabricaþie, au subliniat participanþii la Forumul "Economia bazatã pe cunoaºtere".
 Un segment important în creºterea economicã îl reprezintã participarea întreprinderii în reþelele e-networking. Globalizarea influenþeazã, în fapt, evoluþia unei întreprinderi obligând-o sã fie în reþea cu furnizorii ºi clienþii ºi sã urmãreascã evoluþia concurenþilor. Internetul a devenit mediul care gãzduieºte reþelele virtuale, creând chiar aºa numita întreprindere virtualã. Achiziþiile publice reprezintã o dimensiune semnificativã a pieþii ºi întreprinderile în cãutare de clienþi sunt direct interesate sã participe la acest gen de licitaþii. E-bankingul permite ca relaþiile între un întreprinzãtor ºi bancã sã se realizeze prin Internet, ceea ce Camera de Comerþ ºi Industrie a România a pus la dispoziþia întreprinzãtorilor români încã din anul 2004.
 25 din bãncile active pe piaþa româneascã pun la dispoziþie clienþilor 35 de reþele electronice de platã cu acces la distanþã, dintre acestea 20 fiind soluþii de Internet banking ºi trei de mobile banking. Numãrul de utilizatori au fost în 2004 de 84.200.
 Impactul ITC se manifestã prin inovarea ºi organizarea unui management nou al întreprinderii, ceea ce se regãseºte în planul de mãsuri pe 2006 al CCIR.