Justiția, campioană la încălcarea datelor cu caracter personal. Portalul instanțelor de judecată, principalul instrument

Articolul este înscris în competiția de materiale jurnalistice pe teme legate de viața privată și protecția datelor cu caracter personal și a fost publicat inițial pe www.legal-news.ro în data de 01.05.2015 de către Milena Alexe. Sursa originală a articolului aici.

Justiția, campioană la încălcarea datelor cu caracter personal. Portalul instanțelor de judecată, principalul instrument

Milena Alexe, 1 mai 2015

CE INSEAMNA DATE CU CARACTER PERSONAL

Legea 677/2001 definește cu claritate datele care au caracter personal și a căror publicare este interzisă, fără acordul unei persoane. Articolul 3, litera a, arată că prin date cu caracter personal se înțelege “orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. “ În mod concret, în sfera datelor cu caracter personal intră data nașterii, locul nașterii, CNP, domiciliu, orientarea sexuală sau religioasă, elemente care în mod singular sau asociate pot identifica o persoană în particular.

INCĂLCĂRI ALE DREPTULUI LA PROTECŢIA DATELOR PERSONALE

Justiția, prin intermediul instanțelor de judecată, este una dintre instituțiile responsabile de încălcarea dreptului la date personale. Cele mai multe abateri comise de instanţele de judecată, cu ocazia publicării deciziilor instanţei pe portalul specializat – www.portal.just.ro- sunt în cauze penale. Majoritatea sunt situaţii în care instanţa înlocuieşte arestul preventiv cu cel la domiciliu, instituție nouă în legislația penală românească. În aceste cazuri, instanţa publică, o dată cu decizia de fond, şi adresa la care inculpatul ar urma să stea, pe perioada măsutii preventive, CNP-ul sau alte date de identificare ale inculpatului, încălcând astfel legea privind protecţia datelor. Portalul instanțelor de judecată este plin de astfel de exemple. La o simplă căutare după sintagma “arest la domiciliu” găsești zeci de procese în care sunt dezvăluite public informații confidențiale.

JUDECATORIA SECTORULUI 5

Judecătoria Sectorului 5 publică, într-un dosar de trafic de minori numele unui copil, ziua, perioada din zi şi locul în care acesta se va afla însoţit de tatăl acestuia, la o serbare. Din aceste date, copilul poate fi identificat cu uşurinţă. De asemenea, din acelaşi dosar aflăm orientarea religioasă a inculpatului, după ce instanţa îi permite să părăsească arestul trei zile pe săptămână pentru a participa la slujbele unei anumite biserici. Aceste aspecte pot fi observate în prima captură a acestui articol.

TRIBUNALUL DÂMBOVIŢA

Tribunalul Dâmboviţa, pe 18 decembrie 2014, pe pagina din portalul instanţelor de judecată, într-un dosar de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu dezvăluie adresa la care inculpatul domiciliază, chiar dacă nu îi acceptă acestuia cererea de înlocuire a măsurii preventive.

Aceeaşi instanţă, recidivează. Într-un alt dosar, aflam numele, data şi locul naşterii, dar şi domiciliul unui inculpat. Singura informaţie pe care o anonimiză instanţa este CNP-ul inculpatului.

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4

În dosarul 23186/4/2014/a5, în hotărârea din 16 decembrie 2014 dată în Cameră preliminară, în procedură secretă, instanţa face publice atât domiciliul unde urmează ca inculpatul să îşi execute detenţia la domiciliu, cât şi data naşterii acestuia.

TRIBUNALUL PRAHOVA

În februarie anul acesta, Tribunalul Prahova dezvăluie adresa unde poate fi găsit Claudiu Neagu Nicolae după plasarea în arest la domiciliu.

EXCEPŢIILE

Exisă şi excepţii. Tribunalul Bucureşti, de exemplu, nu a publică pe portalul instanțelor nicio hotărâre care, conform articolului 285 aliniatul 2 din Codul de procedură penală sunt declarate nepublice. Este vorba, printre altele de dosarele despre măsurile preventive – arestul şi arestul la domiciliu, măsurile preventive; măsurile asiguratorii; măsurile de siguranță cu caracter provizoriu sau încuviințarea perchezițiilor, a folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii.
Tribunalul Bucureşti de altfel era instanța care nu publica nici procedurile desfăşurate în dosarele penale care se află în competenţa judecătorului de cameră preliminară – proceduri realizate după finalizarea urmăririi penale, fază nepublică, și până la începerea judecății – fază publică a procesului penal. Conducerea instituției își baza decizia pe prevederile articolului 346, aliniatul 1 din Codul de procedură penală care specifica faptul că datele din această fază au caracter confidențial. Măsura a fost înlăturată după Decizia nr.641/11.11.2014 a Curţii Constituţionale a Românei prin care textul de lege – art.346 alin.1 din Codul de procedură penală – a fost declarat neconstituţional.
Procedura era simplă – pentru păstrarea confidențialității, în momentul în care erau introduse datele în serverele instutuției erau bifate mai multe excepții care scotea dosarele cu date confidențiale din circuitul public.
Cu toate acestea, există pe portal situații în care apare adresa unui inculpat, într-un dosar aflat în curs de judecată. Explicația ar fi legată de faptul că toate procedurile din această fază a procesului penal sunt publice, iar bifa din oficiu nu s-a extins automat.

CE SPUN AUTORITĂŢILE

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal,ANSDCP, instutuția care trebuie să asigure protecția persoanelor private de abuzuri ale autorităților în privința administrării datelor cu caracter personal a primit, în 2014, 21 de sesizări de la persoane care au considerat că sunt afectate de activitatea judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cifra reprezintă aproximativ 25 la sută din totalul sesizărilor cu privire la activitatea autorităţilor publice (85 sesizări). Din cele 21 de sesizări, 15 vizau explicit date publicate pe portalul instanţelor. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal a declanşat 7 investigaţii privind încălcările comise de instanţe, în două dintre situaţii Judecătoria Bacău şi Judecătoria Buzău au fost sancţionate cu avertisment.
În cazul Judecătoriei Buzău, autoritatea a constatat că funcţionarii de aici au refuzat să şteargă, de pe portalul instanţelor de judecată, datele de identificare ale unei persoane, la cererea expresă a acesteia. Decizia ANSDCP a rămas definitivă după ce Judecătoria Buzău a contestat chiar în justiţie sancţiunea.

Instituția nu a primit nicio sesizare cu privire la activitatea parchetelor sau a altor organisme cu activitate de cercetare penală.

CONCLUZIE

Noile coduri penale și de procedură penală au dat peste cap folosirea datelor cu caracter personal de către instanele de judecată. Înainte de apariția lor, încălcările privind protecția datelor cu caracter personal erau aproape inexistente. Acum, unele instanțe au o problemă reală în relația cu justițiabilii și modul în care le gestionează datele confidențiale.

Proiectul "Protectia datelor personale este un drept fundamental!" este finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor website-ului.

Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați http://www.eeagrants.org