UPDATE: Deputaţii s-au răzgândit: Legea defăimării a fost retrimisă la comisii, deşi a picat la vot

Proiectul de lege privind asigurarea toleranţei faţă de diferenţele de grup a trecut de Senat în octombrie 2015, însă acum o săptămână n-a putut fi adoptat de Camera Deputaţilor (forul decizional) deoarece la vot n-a fost întrunită majoritatea de jumătate plus unu din numărul deputaţilor prezenţi. Totuşi, deputaţii au votat miercuri pentru retrimiterea documentului la comisii, pentru redactarea unui raport suplimentar, ceea ce înseamnă că acesta va putea fi supus unui nou vot în plen.

În cadrul şedinţei de miercuri, Eugen Nicolăescu a atras atenţia că este ilegală retrimiterea la comisii a unui proiect de lege deja votat, conform Mediafax. Însă preşedintele de şedinţă, Valeriu Zgonea, a afirmat că totul este regulamentar: "Cererea de retrimitere este regulamentară. Nu avem nicio prevedere care să interzică. Dacă nimic nu interzice, permitem".

În forma adoptată de senatori în octombrie 2015, proiectul prevedea posibilitatea ca persoanele fizice şi cele juridice să fie sancţionate cu sume de până la 60.000 de lei pentru defăimarea socială. Apoi, deputaţii au ridicat limita maximă a amenzilor până la 100.000 de lei şi în final au eliminat cu totul sancţionarea defăimării sociale, în principal din cauza reacţiilor negative stârnite în spaţiul public de această propunere.

"Azi (15 februarie - n. red.) voi scoate din lege şi definiţia defăimării sociale. Deja au fost scoase amenzile, azi eliminăm complet articolul, pentru ca nicio virgulă să nu mai poată fi folosită de cei care au manipulat pentru a deturna atenţia de la scopul esenţial al legii. România este o ţară care are nevoie în continuare de toleranţă", a afirmat săptămâna trecută, conform Agerpres, deputatul Liviu Dragnea (iniţiatorul propunerii de act normativ), înainte de eliminarea efectivă a prevederilor controversate.

Amenzile erau cuprinse între 1.000 şi 100.000 de lei

Înainte ca sancţionarea defăimării sociale să fie eliminată din iniţiativa legislativă, documentul dispunea că aceasta urma să fie amendată cu o sumă cuprinsă între 1.000 şi 100.000 de lei.

Defăimarea socială urma să fie considerată, practic, orice faptă sau afirmaţie prin care o persoană era pusă în situaţie de inferioritate în baza apartenenţei sale la un anumit grup social. Mai exact, aşa cum dispunea actul amintit, un grup social reprezenta o categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limbă maternă, tradiţii culturale, orientare sexuală, origine socială, disabilităţi, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

Sancţionarea defăimării sociale trebuia să se facă, potrivit proiectului, în funcţie de ţinta acesteia. Astfel, dacă viza o persoană fizică, amenda era cuprinsă între 1.000 şi 30.000 de lei, iar dacă viza un grup social, amenda era cuprinsă între 2.000 şi 100.000 de lei. Sancţiunile urmau să fie aplicate -- de către un nou departament din cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării -- atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.

"Persoana care se consideră vizată de defăimarea socială poate formula, în faţa instanţei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare defăimării sociale sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun", scria iniţial în proiectul de act normativ.

Cererea urma să fie scutită de taxa judiciară de timbru, iar aceasta putea fi introdusă în termen de trei ani de la data săvârşirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunostinţă de săvârşirea ei. "Persoana interesată are obligaţia de a dovedi existenţa unor fapte care permit a se presupune existenţa unei defăimări sociale directe sau indirecte. În faţa instanţei se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice", se mai arăta în document.

Prin intermediul acestui proiect de lege se urmărea promovarea şi garantarea demnităţii umane şi a toleranţei în cadrul societăţii, precum şi promovarea şi garantarea toleranţei faţă de orice grup social.

În expunerea de motive anexată propunerii era explicat că prevederile legislative aflate în vigoare sunt orientate, în principal, către sancţionarea abaterilor de la principiile privind toleranţa faţă de diferenţele dintre grupurile sociale. Chiar dacă sunt penalizate comportamentele şi atitudinile publice care pot genera discriminare, reglementările actuale sunt insuficiente, din moment ce nu instituie o abordare proactivă pentru promovarea valorilor ce circumscriu domeniul demnităţii umane şi al toleranţei faţă de diferenţele de grup.

"Toleranţa faţă de diferenţele dintre grupurile sociale are un rol vital pentru coexistenţa diverselor grupuri sociale în cadrul unei naţiuni, fără a afecta identitatea, valorile, istoria şi aspiraţiile acelei naţiuni. Promovarea toleranţei pleacă de la premisa că fiecare grup social trebuie să îşi continue libera manifestare în cadrul aceleiaşi naţiuni, în coexistenţa şi buna înţelegere cu celelalte grupuri sociale determinate pe criterii etnice, religioase, de gen etc. Segregarea socială şi naţională reprezintă un concept opus faţă de înţelesul pe care îl are «toleranţa» în cadrul prezentei propuneri legislative. În fapt, segregarea şi tendinţele separatiste exprimă o formă de intoleranţă faţă de celelalte grupuri sociale din cadrul aceleiaşi naţiuni. Din acest punct de vedere, promovarea toleranţei reprezintă o acţiune proactivă pentru consolidarea relaţiilor sociale şi, implicit, pentru menţinerea unităţii naţionale", menţiona iniţiatorul proiectului de lege.

Atenţie! Propunerea legislativă NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie să fie adoptată de Camera Deputaţilor, promulgată prin decret prezidenţial şi publicată în Monitorul Oficial.