UPDATE: Din toamnă, cei care ameninţă sau agresează profesori ar putea primi pedepse mai mari cu închisoarea

Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legatură cu îndeplinirea atribuţiilor de seviciu a trecut de deputaţi în luna mai şi mai are nevoie de votul decisiv al Senatului pentru a se aplica. 

Concret, prin proiectul de act normativ ce va ajunge pe ordinea de zi a senatorilor, se doreşte instituirea unei protecţii sporite cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, aflate în timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, o protecţie similară funcţiilor de autoritate publică.

Astfel, persoanele care vor ameninţa, lovi sau săvârşi alte acte de violenţă împotriva cadrelor didactice vor primi o pedeapsă majorată cu o treime faţă de pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune. 

"Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unei persoane care ocupă o funcţie didactică de predare, de conducere sau de îndrumare şi control, aflată în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime", scrie în propunerea legislativă citată.

În prezent, fapta de a ameninţa o persoană, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepseşte, în conformitate cu prevederile din Codul penal, cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă. 

În ceea ce priveşte infracţiunea de lovire sau alte violenţe cauzatoare de suferinţe fizice, Codul penal în vigoare prevede pentru făptuitor o pedeapsă cu închisoarea de la trei luni la doi ani sau aplicarea unei amenzi. Asta înseamna că, pe viitor, o astfel de infracţiune comisă împotriva unui profesor aflat în timpul sau în legătura cu exercitarea profesiei va putea fi pedepsită şi cu trei ani de închisoare. 

Totodată, conform noilor reglementări, care se vor aplica dacă senatorii vor aproba proiectul, vătămarea corporală împotriva cadrelor didactice va fi pedepsită cu până la opt ani şi şase luni de închisoare, faţă de maximul de şapte stabilit în prezent de Codul penal pentru o astfel de infracţiune.

Dacă lovirile sau vătămările corporale îndreptate împotriva unui profesor vor avea ca urmare moartea acestuia, pedepsele vor putea ajunge şi la 16 ani de închisoare pentru cel care le săvârşeşte (în mod normal, pedeapsa este cuprinsă între şase şi 12 ani). 

Atenţie! Pedepsele aplicate vor fi majorate şi dacă infracţiunile prezentate vor viza un membru de familie al profesorului. 

În altă ordine de idei, dacă proiectul de act normativ va deveni lege, iar cadrele didactice vor beneficia de protecţia acordată similar funcţiilor de autoritate publică, atunci acestea se vor bucura efectiv de:

• respect şi consideraţie din partea elevilor şi celorlalte cadre didactice;
• un climat de ordine, disciplină şi respect în timpul desfăşurării actului educaţional;
• autoritatea de a lua decizii oportune;
• susţinerea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copiilor;
• dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare elevilor, conform regulamentului şcolii;
• protecţie juridică adecvată pentru îndeplinirea sarcinilor;
• sprijin şi implicare din partea autorităţilor.

Directorii şcolilor, obligaţi să anunţe procurorii în caz de incidente

Propunerea legislativă adoptată de Camera Deputaţilor stabileşte că directorii unităţilor de învăţământ, precum şi alte persoane din conducerea şcolilor vor fi obligate să sesiseze imediat organul de urmărire penală şi să ia măsuri ca urmele infracţiunii ori corpurile delicte să nu dispară atunci când vor lua cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni îndreptate împotriva unui cadru didactic. 

De asemenea, procurorul se va putea sesiza şi din oficiu, dacă va afla de săvârşirea unei astfel de infracţiuni din alte surse, şi nu de la conducerea instituţiei de învăţământ. În acest caz, procurorul va trebui să încheie şi un proces-verbal, se mai arată în propunerea legislativă citată. 

În motivarea demersului lor, iniţiatorii proiectului de lege arată că respectul pe care elevii şi părinţii îl acordă în prezent profesorilor este din ce în ce mai scăzut, existând numeroase cazuri în care dascălii sunt agresaţi fizic sau verbal, iar unii dintre elevi chiar se laudă cu astfel de fapte.

"Conform unui studiu efectuat anii trecuţi pentru Ministerul Educaţiei, peste 70 de mii de profesori români au fost, cel puţin o dată, jigniţi, ameninţaţi sau chiar loviţi de către elevi sau părinţi. Studiul a fost făcut în 1.200 de şcoli, cu un număr total de 586.000 de elevi. Dintre aceştia, 2.400 au recunoscut că şi-au insultat sau înjurat profesorii, iar aproape 200 au mărturisit, unii din ei cu mândrie, că au batut, cel puţin o dată, un cadru didactic”, este explicat în expunerea de motive care însoţeşte documentul amintit. 

De asemenea, iniţiatorii subliniază că un proces de predare şi învăţare de calitate se poate desfăşura doar într-un mediu de respect reciproc între profesori şi elevi, lucru care se întâmpla în perioada comunistă: "Până în 1989, adică în plin regim totalitar, asemenea incidente erau de neconceput, iar atunci când, totuşi, aşa ceva se intâmpla într-un oarecare colţ al ţării, urmările erau drastice pentru elevul în cauză. Până şi în anii negri ai dictaturii, dascălul era respectat, iar demnitatea lui era apărată", argumentează grupul de parlamentari care a lansat proiectul.  

Atenţie! Proiectul de act normativ NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie aprobat de Senat, promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial.