UPDATE: Legea care permitea profesorilor să aplice sancțiuni disciplinare elevilor, neconstituțională

__________

ACTUALIZARE (31.10.2021): Proiectul a fost respins de ambele Camere la reexaminare, astfel că nu se poate aplica.
__________

Propunerea legislativă privind măsurile de protecțiea personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției trecuse tacit de prima Cameră, dar a fost adoptată la Senat. Aceasta nu a mai ajuns însă la promulgare pentru că a fost trimisă la Curtea Constituțională care, marți, a spus că propunerea este neconstituțională, în ansamblul său - mai exact, pentru că a fost încălcat bicameralismul parlamentar.

Notă: Principiul bicameralismului se întemeiază pe art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție. Curtea a stabilit două criterii esențiale (cumulative) pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.

Acum, propunerea se întoarce în Parlament, unde își reia cursul legislativ - trebuie să fie dezbătută și votată în ambele Camere, mai exact.

Ce adoptaseră senatorii:

În concret, s-au propus mai multe modificări în atribuțiile și drepturile profesorilor pentru a le da mai multă putere:

• să beneficieze de aceeași protecție pe care o primesc cei cu funcții de autoritate publică;
• să poată să aplice sancțiuni disciplinare elevilor;
• să beneficieze de o prezumție în favoarea lor, atunci când constată fapte, în scris;
• faptele infracționale comise față de ei, dacă au legătură cu exercițiul funcției, să fie sancționate mai dur decât aceleași fapte comise față de persoane fără statut special.

Propunerea de lege, așa cum au adoptat-o senatorii, însă, ar putea ridica mai multe probleme. De exemplu, faptul că profesorul va avea puterea, de unul singur, să aplice singur sancțiuni ar putea fi problematic. La acest moment, sancțiunile se aplică în conformitate cu Statutul elevului, care prevede că profesorul poate să aplice, de unul singur, doar sancțiunea „observației individuale”. În general, alte sancțiuni trebuie validate de către consiliul clasei sau de către consiliul profesoral.

Propunerea conține o singură limitare: dacă regulamentul școlii prevede, puterea profesorului de a aplica singur sancțiuni va fi limitată. Este clar, însă, că există mult mai multe garanții într-un act normativ aplicabil, în general, școlilor decât într-un act atat de specific precum regulamentul unei unități de învățământ, care poate fi schimbat la presiunea profesorilor.

Mergând mai departe, prezumția de care se vor bucura profesorii, în favoarea lor, ar putea ridica semne de întrebare cu privire la dreptul la apărare al elevilor. Dreptul la apărare este conținut în Statutul elevului și, în practică, s-ar putea ajunge la multe situații în care acesta ar putea deveni iluzoriu, dacă profesorii vor beneficia de prezumția la care am făcut referire mai sus.

În concret, dacă elevii sunt acuzați de ceva, urmând să fie demarat procesul sancționării disciplinare a lor, ei ar putea să nu aibă nicio șansă să infirme afirmațiile profesorului, făcute în scris. Practic, din cauza poziției profesorului și a elevului (chiar dacă se comit abuzuri, în unele situații, nu trebuie uitat că cel cu autoritate este profesorul), se poate ajunge în situații în care elevul este lipsit de orice posibilitate practică de a răsturna prezumția stabilită în favoarea profesorului.

În plus, dreptul la apărare este asigurat și în Constituție (dreptul la apărare nu se aplică doar în procese în fața unor instanțe de judecată, ci oricând o persoană riscă o sancțiune ce i-ar putea afecta drepturile sau interesele). Astfel, pot apărea și întrebări legate de constituționalitatea propunerii de lege.

În final, se mai dorește și înăsprirea unor pedepse penale pentru infracțiuni comise față de profesori. De exemplu, infracțiunile violente (de la amenințări, la loviri și alte violențe sau la omor) vor fi sancționate cu pedepse cu o treime mai mari decât aceleași fapte comise față de persoane fără statut special. Astfel, pentru o amenințare, pedeapsa maximă va fi doi ani și opt luni, în loc de doi ani. Pentru o vătămare corporală, se va aplica o pedeapsă maximă de nouă ani și patru luni, în loc de șapte ani, sau 13 ani și patru luni, în loc de 10 ani, în funcție de situație. 

Conform expunerii de motive atașate propunerii, se dorește garantarea unei protecții suplimentare profesorilor, din cauza abuzurilor suferite de către aceștia, în fața părinților și în fața elevilor. În schimb, nu se menționează nicăieri în expunerea de motive de ce soluțiile propuse sunt cele potrivite pentru remedierea problemelor identificate sau dacă aceste soluții sunt singurele soluții care ar putea avea un impact real.

De asemenea, trebuie menționat că există instituții care nu susțin proiectul legislativ: de exempu, Guvernul nu susține propunerea. De asemenea, în 2017, fusese primit și un aviz negativ de la Comisia pentru egalitate de șanse.