Noul act normativ nu aduce modificări importante care să îi vizeze direct pe călători, ci mai degrabă schimbările au efecte asupra operatorilor care efectuează servicii de transport public. Spre exemplu, proiectul propus de Ministerul Dezvoltării nu modifică amenzile date celor prinși fără bilet, astfel că, exact ca şi până acum, ei vor achita tot sume cuprinse între 100 și 500 de lei. În schimb, conform noilor reglementări, care ar urma să se aplice din 2019, copiii sub cinci ani vor călători gratuit pe orice mijloc de transport în comun „în condițiile în care nu ocupă locuri separate”.
Ce modificări aduce noua lege a transportului în comun
Conform expunerii de motive publicate de minister, noua lege își propune să rezolve „problemele semnalate în domeniul transportului public de călători, precum și armonizarea și corelarea acesteia cu legislația adiacentă relevantă în vigoare”.
În document se menționează că proiectul va elimina „inexactitățile și contradicțiile Legii nr. 92/2007 identificate în perioada de implementare”, precum și a contradicțiilor care există în prevederile principalelor acte normative care reglementează acest domeniu.
Conform proiectului, legea va permite „fiecărui cetățean să-i fie asigurat, într-o manieră performantă și nediscriminatorie, accesul la acest serviciu public” (de transport - n.red.).
Noile reglementări vor fi adoptate, conform expunerii de motive, timp de trei ani, între 2015 și 2018, urmând să intre în vigoare înainte de anul 2019.
Proiectul de lege al Ministerului Dezvoltării va face distincție între serviciul local de transport public prestat la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor sub controlul și coordonarea consiliilor locale, serviciul metropolitan de transport prestat la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sub controlul și coordonarea adunărilor generale, respectiv serviciul județean de transport public prestat la nivelul județelor sub controlul și coordonarea consiliilor județene.
În plus, au fost eliminate din cadrul legii prevederile referitoare la transportul de persoane cu autoturisme în regim de taxi, transportul de persoane cu autoturisme în regim de închiriere, la serviciile de transport de mărfuri, transportul în regim contractual contra cost, transportul de persoane pe cablu, transportul de mărfuri efectuate cu tractoare cu remorci și transportul efectuate cu vehicule speciale destinate serviciilor funerare.
În expunerea de motive se arată că serviciul de transport public de călători românesc trebuie să devină unul „modern, intermodal, bazat pe integrarea tuturor tipurilor de transport care deservesc un areal geografic determinat și pe implementarea unui plan de mobilitate și a unui sistem de tarifare și taxare unic”.
Pentru eficientizarea și facilitarea dezvoltării unui serviciu de transport public intermodal, integrat, la nivelul zonelor metropolitane și al aglomerărilor urbane, proiectul propune înființarea unor asociații de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciul de transport public de călători, denumite asociații metropolitane de transport public.
Metrorex ar putea ieși din subordinea Ministerului Transporturilor
Conform proiectul, pentru Municipiul București, Județul Ilfov și unităţile administrativ-teritoriale urbane și rurale situate în județul Ilfov va fi înființată o asociație intercomunitară de transport public, care va avea ca scop prestarea serviciului metropolitan de transport public în arealul geografic ce cuprinde teritoriul administrativ al Municipiului București și al Județului Ilfov, denumită Asociația Metropolitană de Transport București–Ilfov.
În acest context, una dintre propuneri va fi trecerea Metrorex din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Municipiului București.
Totodată, textul de lege prevede ca bunurile din domeniul public și privat al statului aflate în administrarea și exploatarea Ministerului Transporturilor să fie transmise fără plată în domeniul public și privat al Municipiului București.
„Proiectul de lege promovează principiul dezvoltării durabile urmărind să creeze condiţiile favorabile dezvoltării şi reabilitării infrastructurii de transport şi să contribuie la întărirea autonomiei locale, la descentralizarea reală a serviciului de transport public local, la creşterea nivelului calitativ şi cantitativ al acestora şi, implicit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viață, de muncă şi de locuire ale populaţiei”, se mai arată în expunerea de motive.
Comentarii articol (1)