Cei care vor să devină preşedinţi de birouri electorale trebuie să promoveze un examen

Hotărârea AEP nr. 11/2015 privind aprobarea Metodologiei de admitere în Corpul experţilor electorali a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 832 din 6 noiembrie şi se aplică de la data publicării.

Corpul experţilor electorali este format, conform prevederilor hotărârii, din persoanele care pot să devină preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi din străinătate sau locţiitori ai acestora.

Pentru a deveni expert electoral, solicitanţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale:

• să aibă cetăţenie română;
• să cunoască limba română (scris şi vorbit);
• să aibă drept de vot;
• să aibă o stare de sănătate corespunzătoare îndeplinirii funcției;
• să nu facă parte dintr-un partid politic;
• să fi absolvit cel puţin învăţământul general obligatoriu (în prezent, acesta este de 11 clase);
• să nu fie urmăriţi penal, trimişi în judecată penală sau condamnaţi penal.

Totodată, aceştia trebuie să promoveze un examen -- dacă nu au mai îndeplinit funcţia de preşedinte de birou electoral/locţiitor al acestuia -- sau să obţină un aviz favorabil de la AEP -- dacă au mai îndeplinit funcţia respectivă înainte de 27 iulie 2015.

Important! Prevederile legale referitoare la Corpul experţilor electorali sunt valabile, potrivit Legii nr. 208/2015, pentru alegerile parlamentare, alegerile prezidenţiale, alegerile locale, alegerile europarlamentare, dar şi pentru referendumurile naţionale şi locale.

Examenul de expert electoral

Persoanele care nu au mai exercitat funcţia de preşedinte de birou electoral sau cea de locţiitor al acestuia pot fi admişi în Corpul experţilor electorali în baza unui examen, cu respectarea condiţiilor generale enumerate mai sus.

În acest sens, cu cel puţin 45 de zile înainte de data alegerilor, candidaţii trebuie să depună o cerere scrisă sau în format electronic la primari/prefecţi sau la AEP. Solicitarea trebuie să:

• fie datată şi semnată;
• conţină numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reşedința, ocupaţia, profesia, telefonul şi adresa de e-mail;
• fie însoţită de o declaraţie privind îndeplinirea condiţiilor generale, o copie a actului de identitate şi o copie a actului de studii.

Prin intermediul examenului de admitere în Corpul experţilor electorali, autorităţile evaluează cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei privind dreptul de vot, planificarea operaţiunilor electorale din secţia de votare şi consemnarea rezultatelor votării.

Examenul poate fi, potrivit hotărârii AEP, scris sau în sistem online, cu o durată de 30 de minute. Acesta constă într-un test-grilă cu 15 întrebări, cu trei variante de răspuns, dintre care doar una este corectă. Lucrările sunt corectate imediat după predare, în prezenţa candidaţilor, iar pentru promovare sunt necesare cel puţin zece răspunsuri corecte.

Cei care vor susţine online examenul (aceste prevederi se vor aplica de la 1 ianuarie) se vor identifica într-o aplicaţie a AEP în baza adresei de internet, a numelui de utilizator şi a parolei primite pe adresa de e-mail din cererea de înscriere. Rezultatul va fi comunicat imediat şi în această situaţie.

În fine, decizia de admitere în Corpul experţilor electorali se adoptă pe baza propunerilor Departamentului AEP de organizare a proceselor electorale referitoare la persoanele care au promovat examenul.

Atenţie! La examen pot participa şi persoanele excluse sau retrase din Corpul experţilor electorali.

Obţinerea avizului pentru cei care au mai fost preşedinţi de birouri electorale

Persoanele care au mai exercitat funcţia de preşedinte de birou electoral sau cea de locţiitor al acestuia -- înainte de 27 iulie 2015 -- pot fi admise în Corpul experţilor electorali doar pe baza unui aviz favorabil al Departamentului AEP de organizare a proceselor electorale.

Acestea trebuie, de asemenea, să îndeplinească cerinţele generale, însă lista mai cuprinde şi următoarele condiţii:

• să nu fi săvârşit contravenţii în legătură cu alegerile sau cu un referendum pe durata îndeplinirii funcţiei de preşedinte al biroului electoral sau de locţiitor al acestuia;
• să nu fi săvârşit erori grave în operaţiunile de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale;
• să nu fi fost excluse din Corpul experţilor electorali;
• să nu se fi retras din Corpul experţilor electorali.

Candidaţii trebuie, cu cel puţin 45 de zile înainte de data alegerilor, să depună o cerere scrisă sau în format electronic la primari/prefecţi sau la AEP. Solicitarea trebuie să:

• fie datată şi semnată;
• conţină numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reşedința, ocupaţia, profesia, telefonul şi adresa de e-mail;
• fie însoţită de o declaraţie privind îndeplinirea condiţiilor generale, o copie a actului de identitate şi o copie a actului de studii.

În urma verificărilor, Departamentul AEP de organizare a proceselor electorale emite aviz favorabil sau nefavorabil. În fine, decizia de admitere în Corpul experţilor electorali se adoptă în baza avizului favorabil.

Important! Conform Legii nr. 208/2015, preşedinţii şi locţiitorii acestora sunt aleşi prin tragere la sorţi dintre membrii Corpului experţilor electorali, prioritate având absolvenţii de studii universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice şi apoi absolvenţii de studii universitare de licenţă.

Înainte era nevoie doar de aviz şi instruire prealabilă

Vechiul cadru legal referitor la persoanele care pot fi desemnate preşedinţi de birouri electorale sau locţiitori ai acestora este reprezentat de Hotărârea AEP nr. 15/2013, care a fost abrogată.

Mai exact, acest act normativ stabilea că există trei liste din care se pot desemna preşedinţi şi locţiitori, după cum urmează:

• liste cu magistraţi, numai pentru alegerile parlamentare şi europarlamentare;
• liste cu jurişti;
• liste cu persoane cu o bună reputaţie în localitate (adică cele care nu erau urmărite penal, trimise în judecată penală sau condamnate penal).

Înscrierea se făcea prin cerere scrisă, cu îndeplinirea unor condiţii asemănătoare cu cele aplicabile în prezent. Iar pentru desemnare era necesar un aviz al AEP şi, dacă era cazul, parcurgerea unui program de instruire. Prioritate la desemnare aveau, după caz, magistraţii şi juriştii.