UPDATE: Referendum 2018: Rezultatele, confirmate de CCR. Definiția constituțională a familiei rămâne aceeași

Parlamentarii au adoptat recent o Lege de revizuire a Constituției României, ce a fost inițiată de cetățenii României, aceasta fiind publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 798 din 18 septembrie 2018. Pentru a se aplica, legea trebuia să treacă însă și de votul românilor, în urma unui referendum național, care s-a desfășurat pe 6 și 7 octombrie 2018, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018.

Conform rezultatelor finale, doar 3,8 milioane de români au participat la vot (prezență de 21,10%). Asta în condițiile în care, pentru a fi validat referendumul, era nevoie de o prezență de cel puțin 30%. Prin urmare, referendumul a fost invalidat joi de CCR și nu va produce niciun efect, definiția constituțională a familiei rămânând exact cum este acum.

Legea viza strict schimbarea definiţiei constituționale a familiei. Mai exact, iniţiatorii doreaiu modificarea prevederii în cauză în sensul precizării explicite că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, nu între soţi, aşa cum este acum.

"Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor", dispunea actul.

Conform expunerii de motive care a însoțit legea în forma sa de proiect, iniţiatorii susţineau că modificarea este necesară "pentru a recunoaşte în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie este un drept fundamental destinat bărbatului şi femeii, de care ei se bucură nu individual, ci împreună".

Totodată, aceştia subliniau că în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenția Europeană a Drepturilor Omului este folosită, de asemenea, noţiunea de "bărbat şi femeie", atunci când vine vorba de recunoaşterea dreptului la căsătorie şi consacrarea dreptului de a întemeia o familie.

Informații mai multe despre organizarea unui referendum național de revizuire a Constituției pot fi găsite aici. De precizat că, în mod obișnuit, un asemenea referendum se organizează într-o singură zi, dar Guvernul a decis să-l organizeze pe acesta în două zile consecutive.

Cum poate ajunge în Parlament o iniţiativă cetăţenească

În afara Guvernului şi a parlamentarilor, iniţiativa legislativă mai poate aparţine şi unui număr de cel puţin 100.000 sau, după caz, 500.000 de cetăţeni cu drept de vot, aşa cum prevede Constituţia. În acest sens, comitetul cetăţenesc de iniţiativă trebuie să urmeze mai mulţi paşi legali pentru a aduce în dezbaterea Parlamentului un asemenea proiect de lege.

Înainte de toate, cel puţin zece cetăţeni cu drept de vot trebuie să constituie, prin declaraţie autentificată la un notar public, comitetul de iniţiativă, potrivit Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. Propunerea legislativă trebuie întocmită de comitet în forma cerută pentru proiectele de lege şi trebuie însoţită de o expunere de motive. Apoi, pentru a o putea publica în Monitorul Oficial, aceasta trebuie să primească avizul Consiliului Legislativ.

"În vederea publicării, propunerea legislativă se avizează, în prealabil, de Consiliul Legislativ. Avizul se emite în cel mult 30 de zile de la sesizare şi se publică o dată cu propunerea legislativă. Propunerea legislativă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în maximum 30 de zile de la emiterea avizului de către Consiliul Legislativ", scrie în actul normativ.

După publicarea proiectului în Monitorul Oficial, comitetul de iniţiativă are la dispoziţie şase luni pentru a strânge numărul necesar de semnături de susţinere şi a înregistra documentul la Camera competentă a Parlamentului.

Atenţie! În domeniul legilor organice sau ordinare, numărul minim de susţinători trebuie să fie de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot (care să provină din cel puţin un sfert dintre judeţele ţării, în fiecare dintre acestea, respectiv în Capitală, fiind necesare minimum 5.000 de semnături). În domeniul legilor constituţionale, numărul minim de susţinători este de 500.000 de cetăţeni cu drept de vot (care să provină din cel puţin jumătate dintre judeţele ţării, în fiecare dintre acestea sau în Capitală fiind necesare minimum 20.000 de semnături).

După înregistrarea la Parlament, Curtea Constituţională a României verifică, din oficiu sau pe baza sesizării Parlamentului, constituţionalitatea iniţiativei legislative, îndeplinirea condiţiilor de publicare, atestarea listelor de susţinători şi întrunirea numărului minim necesar de susţinători.

"Decizia sau, după caz, hotărârea Curţii Constituţionale se comunică preşedintelui Camerei Parlamentului care a sesizat-o şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I", mai dispune Legea nr. 189/1999. Apoi, după primirea hotărârii Curţii Constituţionale, prima Cameră parlamentară sesizată introduce iniţiativa legislativă în procedura obişnuită de legiferare.

Important! Proiectul de revizuire a Constituţiei trebuie adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat, conform Legii fundamentale, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. În fine, o revizuire devine definitivă abia după ce este aprobată prin referendum, iar acesta trebuie organizat în maximum 30 de zile de la data adoptării proiectului.

Atenţie! Prevederile iniţiativei cetăţeneşti NU se pot aplica, deoarece la referendumul național nu s-au prezentat destul de mulți români pentru a se atinge pragul minim pentru validarea acestuia.