avocatnet.ro 
Posibilitatea verificărilor la domiciliul salariaţilor aflaţi în concediu medical a fost eliminată în luna iulie prin Legea nr. 183/2015.
Până la acel moment, prezenţa acestora la domiciliu putea fi verificată de către autorităţi între anumite intervale orare ale zilei. Iar dacă angajaţii nu erau găsiţi acasă sau refuzau controlul, exista riscul ca plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă să înceteze.
Aşadar, de la mijlocul verii trecute, dreptul salariaţilor de a beneficia de indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă nu mai este condiţionat de prezenţa acestora la domiciliu.
Informaţii pe larg despre acest subiect pot fi găsite aici.
Prin modificările făcute la Codul muncii în luna ianuarie, parlamentarii au stabilit că durata concediului medical nu mai afectează durata concediului de odihnă.
Concret, potrivit Legii nr. 12/2015, chiar dacă salariaţii se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă un an de zile, aceştia îşi păstrează dreptul de a beneficia de un concediu de odihnă anual de minimum 20 de zile lucrătoare.
În plus, pe lângă perioada de incapacitate temporară de muncă, la stabilirea duratei concediului de odihnă sunt considerate perioade de activitate desfăşurată (vechime în muncă) şi alte intervale de timp. Aici se încadrează concediul de maternitate, concediul de risc maternal şi concediul pentru îngrijirea copilului bolnav.
Informaţii suplimentare sunt aici.
Deşi încă din 2014 s-a stabilit prin lege că părinţii pot să beneficieze anual de o zi lucrătoare liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului, acest drept poate fi cerut abia din 2015.
Practic, salariaţii părinţi nu puteau să ceară angajatorilor această zi liberă deoarece nu existau normele pentru aplicarea Legii nr. 91/2014. Situaţia a fost rezolvată în iulie, atunci când Guvernul a introdus, în sfârşit, procedura ce trebuie urmată în asemenea cazuri.
Aşadar, ziua liberă pentru vizita copilului la medic trebuie cerută în scris cu minimum 15 zilei înainte. Apoi, părinţii trebuie să dea angajatorului o adeverinţă eliberată de doctor, prin care se demonstrează efectuarea controlului.
Toate informaţiile despre acest nou drept al salariaţilor pot fi găsite aici.
Gravidele şi mamele au dreptul la măsuri de protecţie socială la locul de muncă. În acest sens, salariatele au nevoie de un document de la medicul de familie şi trebuie să informeze angajatorul cu privire la starea lor.
Cadrul legal al acestor măsuri de protecţie a fost modificat în iunie prin intermediul Legii nr. 154/2015. Printre schimbările notabile făcute de acest act normativ se numără:
- informarea salariatelor despre măsurile ce trebuie luate în urma evaluării riscurilor de la locul de muncă;
- modificarea temporară a condiţiilor şi/sau a programului de muncă în situaţiile în care există aspecte ce pot pune în pericol sănătatea şi securitatea gravidelor şi a mamelor;
- includerea dizolvării angajatorului în excepţiile ce permit concedierea gravidelor sau a mamelor.
În acest articol puteţi citi mai multe despre subiect.
Cu toate că nu este vorba de o modificare legislativă, trebuie amintită şi decizia obligatorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a stabilit că neacordarea preavizului atrage nulitatea concedierii.
Mai precis, în situaţiile în care salariaţii au dreptul, la concediere, la durata minimă de preaviz de 20 de zile lucrătoare, angajatorii sunt obligaţi să o acorde. În caz contrar, atât măsura, cât şi decizia de concediere sunt nule. Aceeaşi regulă se aplică şi dacă preavizul este mai mic decât durata minimă prevăzută prin lege.
De asemenea, judecătorii Înaltei Curţi au apreciat că preavizul nu poate fi înlocuit cu despăgubiri. Iar nulitatea concedierii nu poate fi acoperită prin acordarea de despăgubiri şi recunoaşterea vechimii în muncă.
Informaţiile pe larg despre acest subiect se găsesc aici.
O altă clarificare demnă de amintit, pe care Ministerul Muncii a făcut-o astă-vară la solicitarea AvocatNet.ro, este în legătură cu numărul de libere legale la care au dreptul salariaţii de alte religii.
Concret, prin răspunsul oferit redacţiei noastre, reprezentanţii ministerului au lămurit că "persoanele aparţinând altor culte religioase decât cele creştine vor beneficia atât de zilele de sărbătoare legală menţionate anterior, cât şi de încă două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale declarate astfel de cultul religios respectiv".
Prin "zilele de sărbătoare legală menţionate anterior" se face referire la 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşte, 1 mai, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Andrei, Ziua Naţională a României, prima şi a doua zi de Crăciun.
Aici găsiţi totul despre subiect.
În afară de noutăţile aplicabile din 2015, la Parlament, în procedura de legiferare, mai există şi două proiecte destul de importante pentru salariaţi. Acestea au trecut deja de Senat şi acum aşteaptă votul decisiv al Camerei Deputaţilor.
În primul rând, este vorba de propunerea legislativă care prevede introducerea concediului de acomodare pentru salariaţii care vor să adopte un copil. Acesta va avea o durată de cel mult 90 de zile şi va include şi o indemnizaţie lunară.
În al doilea rând, durata concediului paternal, pentru participarea la îngrijirea nou-născutului, ar putea fi dublată, astfel încât să fie de zece zile lucrătoare plătite, nu de cinci.
garabetcristina