UPDATE: Codul administrativ al României a fost respins definitiv de Parlament

Propunerea legislativă privind Codul administrativ al României a trecut în 2018 de Parlament, însă aceasta a fost declarată neconstituțională spre sfârșitul anului și a fost întoarsă pentru reluarea de la zero a procesului de legiferare. Astfel, Senatul a respins actul săptămâna trecută și Camera Deputaților l-a respins astăzi definitiv. Asta înseamnă că documentul nu se va aplica.

Codul administrativ al României cuprindea aspecte precum acela că persoanele condamnate penal ar putea face parte din Guvern după reabilitare, precum și faptul că primarii și viceprimarii ar beneficia de pensii speciale.

În esență, se dorea aducerea laolaltă a numeroaselor acte normative din domeniul administrației, folosirea acelorași termeni peste tot, corelarea și clarificarea aspectelor legate, în principal, de ocuparea funcțiilor publice, incompatibilitățile dintre anumite funcții, regimul juridic al proprietății publice şi private a statului în unităţile administrativ-teritoriale ș.a. Concret, existau șapte domenii principale cuprinse de acest Cod administrativ:

• administraţia publică centrală,
• prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate;
• administraţia publică locală,
• statutul funcționarilor publici și statutul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică,
• exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale,
• răspunderea administrativă;
• serviciile publice.

Structura Codului administrativ ar fi fost următoarea, conform documentului respins de parlamentari:

1. Partea I. Dispoziții generale - definițiile și principiile administrației publice:

• printre conceptele definite se regăseau: act administrativ, autonomie locală, administrație publică, autoritate a administrației publice, instituție publică, competențele, faptul administrativ, tipurile de majorități, răspundere administrativă, serviciu public etc.;
• printre principiile aplicabile administrației publice, reglementate în proiectul Codului administrativ, se regăseau: legalitatea, egalitatea, transparența, proporționalitatea, imparțialitatea,  dar și punerea în aplicare a programului de guvernare.

2. Partea a II-a. Administrația publică centrală - reglementări referitoare la Guvern, ministere și autoritățile administrative autonome, structurate în capitole:

• prevederile referitoare la Guvern vizau următoarele aspecte: rolul, funcțiile, structura, atribuțiile, modul de funcționare, actele, raporturile cu alte autorități publice, răspunderea politică și juridică, exercitarea mandatului de membru al Guvernului (inclusiv conflictul de interese și incompatibilitățile);
• reglementările privind ministerele și alte organe centrale de specialitate priveau: funcțiile de demnitate publică și funcțiile de conducere de la nivelul acestora; raporturile cu alte autorități publice; organizare și funcționare (înființare, desființare, rol, funcții, atribuții, colegiul ministerului, cabinetul ministrului); organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului și organe centrale de specialitate din subordinea ministerelor;
• capitolul Autoritățile administrative autonome cuprindea prevederi referitoare la: înființare și desființare, rol, clasificare, organizare, funcționare și acte.

3. Partea a III-a. Administrația publică locală - reglementări referitoare la: regulile procesului de descentralizare, regimul general al autonomiei locale, organizarea administrativ-teritorială, autoritățile administrației publice locale (constituire, rol, atribuții, funcționare, acte administrative), secretarul unității administrativ-teritoriale (numire, rol și atribuții), administratorul public, inițiativa cetățenească, statutul și răspunderea aleșilor locali.

4. Partea a IV-a cuprindea administrația de stat în teritoriu, respectiv prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate.

• în ceea ce privește prefectul, erau reglementate aspecte referitoare la: rol, atribuții, acte, drepturi și îndatoriri, răspundere, cancelaria și oficiile prefecturale;
• serviciile publice deconcentrate ale ministerelor urmau să fie reglementate în cadrul unui capitol care viza următoarele: înființare, desființare, conducere, acte și răspundere;

5. Partea a V-a. Exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale - erau cuprinse reglementări referitoare la: elementele definitorii, modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, apărarea dreptului de proprietate publică și privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, încetarea dreptului de proprietate publică și privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

6. Partea a VI-a. Statutul funcționarilor publici și prevederi aplicabile personalului contractual din administrație, precum și evidența personalului plătit din fonduri publice - erau cuprinse reglementări referitoare la: principiile care stau la baza exercitării funcției publice, categorii de funcții publice, intrarea în corpul funcționarilor publici, drepturi și obligații ale funcționarilor publici (dreptul la carieră, formarea profesională, alte elemente ale statutului acestora), răspunderea funcționarilor publici, managementul funcției publice și gestiunea raporturilor de serviciu, personalul contractual din administrația publică (rol, relația cu corpul funcționarilor publici, tipuri de raporturi juridice, drepturi și obligații, răspunderea, regimul juridic aplicabil contractului de management).

7. Partea a VII-a aborda răspunderea administrativă din perspectiva tipurilor, subiecților și condițiilor angajării sale.

8. Partea a VIII-a - Serviciile publice - erau cuprinse reglementări la nivel general referitoare la: înființarea serviciilor publice, clasificarea serviciilor publice, modalități de gestiune, desființarea serviciilor publice.

9. Partea a IX-a - cuprindea dispoziții tranzitorii și finale.

10. Partea a X-a - cuprindea modificările și completările aduse altor acte normative în vigoare corelativ cu prevederile Codului administrativ.

Atenție! Propunerea legislativă privind Codul administrativ al României NU se va aplica. Din moment ce aceasta a fost respinsă de ambele Camere parlamentare, și-a încheiat traseul legislativ și nu va ajunge să intre în vigoare.