Cum poţi evita abuzurile în procedura de executare silită

Articol scris de avocatul Adrian Cuculis.

Bunurile neurmăribile, adice cele ce nu pot fi executate silit

Potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, nu sunt supuse urmăririi silite:

• bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului şi familiei sale şi obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel;
• obiectele indispensabile persoanelor cu handicap şi cele destinate îngrijirii bolnavilor;
• alimentele necesare debitorului şi familiei sale timp de trei luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obţinerii mijloacelor de subzistenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă;
• combustibilul necesar debitorului şi familiei sale, socotit pentru trei luni de iarnă;
• scrisorile, fotografiile şi tablourile personale sau de familie şi altele asemenea;
• bunurile declarate neurmăribile în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

Bunurile destinate exercitării ocupaţiei sau profesiei debitorului

Bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate nu pot fi urmărite decât de către creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu exercitarea profesiei respective. Aşa cum se arată în actul normativ amintit, dacă bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional individual, însă servesc la exercitarea ocupaţiei sau profesiei debitorului persoană fizică, pot fi supuse urmăririi silite numai dacă nu există alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor.

În situaţia în care debitorul se ocupă cu agricultura, nu pot fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură, inventarul agricol (adică inclusiv animalele de muncă), furajele pentru animalele de muncă şi seminţele pentru cultura pământului, în afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept real de garanţie sau un privilegiu pentru garantarea creanţei.

Care sunt limitele în care un creditor poate urmări un debitor?

Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, se arată în Codul de procedură civilă, pot fi urmărite:

• până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
• până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Atunci când sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu trebuie să depăşească jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent care este natura creanţelor, excepţie făcând doar cazul în care legea prevede altfel.

În ceea ce priveşte veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.

De asemenea, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel, ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii. Concret, urmărirea drepturilor acestea se poate face în limita a jumătate din cuantumul acestora.

Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii, se mai arată în Codul de procedură civilă.

Ce se întâmplă dacă regulile de mai sus sunt încălcate?

Toate aceste popriri sau urmăriri sunt anulate, conform articolului 730 din Codul procedură civilă, care arată că urmărirea cu încălcarea acestor dispoziţii este nulă de drept.

Ce trebuie să facă debitorul?

Datornicul trebuie, în mod obligatoriu, să se adreseze instanţei de judecată printr-o cerere de chemare în judecată denumită specific contestaţie la executare şi să solicite anularea întregului act de procedură execuţională.