UPDATE: De-acum, poţi fi pedepsit mai uşor pentru tulburarea liniştii publice

Decizia ICCJ nr. 9 din 12 aprilie 2016, luată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a apărut astăzi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 356 şi a devenit deja obligatorie pentru toate instanţele.

Completul de judecători a stabilit, prin intermediul documentului amintit, o interpretare obligatorie a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice. Mai exact, se consideră că pedeapsa pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice este aplicabilă indiferent de numărul persoanelor împotriva cărora este comisă această infracţiune.

"În aplicarea dispoziţiilor art. 371 din Codul penal, în cazul infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice, pentru existenţa infracţiunii, violenţele, ameninţările sau atingerile grave aduse demnităţii nu trebuie să fie comise împotriva mai multor persoane, fiind suficient ca violenţele, ameninţările ori atingerile grave aduse demnităţii, care tulbură ordinea şi liniştea publică, să fie săvârşite, în public, împotriva unei persoane", este explicat în decizia publicată în Monitor. Curtea a stabilit această interpretare obligatorie pentru a lămuri că existenţa infracţiunii nu este legată de numărul de persoane vizate.

"Aplicarea regulilor interpretării literale sau gramaticale în cazul dispoziţiilor art. 371 din Codul penal, referitoare la infracţiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice, conduce la concluzia că utilizarea pluralului cuvântului persoană (violenţe comise împotriva «persoanelor» sau ameninţări ori atingeri grave aduse demnităţii «persoanelor») implică şi singularul acestuia. În cazul dispoziţiilor art. 371 din Codul penal, legiuitorul nu reglementează separat singularul şi pluralul şi nici nu utilizează o formulă cantitativă de excludere.

Aşadar, dispoziţiile art. 371 din Codul penal sunt aplicabile atât faptei persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanei ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanei, tulbură ordinea şi liniştea publică, cât şi faptei persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică", scrie în decizia ICCJ.

Potrivit articolului respectiv din Codul penal, tulburarea ordinii şi liniştii publice, prin violenţe, ameninţări sau atingeri grave ale demnităţii persoanelor, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă. "Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă", prevede actul normativ.

Notă: ICCJ poate da o rezolvare de principiu a unei chestiuni de drept cu care este sesizată dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al ICCJ, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constată că de lămurirea chestiunii de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, iar asupra acesteia ICCJ nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Aşa dispune în momentul de faţă Codul de procedură penală, în care este subliniat că decizia este obligatorie pentru toate instanţele.

Ce alte infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice mai sunt pedepsite

Tulburarea ordinii şi liniştii publice se numără printre infracţiunile contra ordinii şi liniştii publice prevăzute în prezent de Codul penal. Concret, celelalte infracţiuni sunt următoarele:

• constituirea unui grup infracţional organizat;
• instigarea publică la săvârşirea de infracţiuni;
• incitarea la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane;
• încercarea de a determina o persoană să comită o infracţiune ce se pedepseşte cu detenţie pe viaţă sau pedeapsa cu închisoarea mai mare de zece ani;
• portul sau folosirea fără drept, în public, de obiecte periculoase;
• împiedicarea desfăşurării unei adunări publice autorizate;
• producerea, deţinerea în vederea expunerii sau distribuirii, achiziţionarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum şi punerea la dispoziţie, în orice mod, de materiale pornografice cu minori;
• ultrajul contra bunelor moravuri.

O faptă se consideră săvârşită în public, potrivit Codului penal, atunci când este comisă într-un loc care, prin natură sau destinaţie, este accesibil publicului mereu, indiferent că sunt prezente sau nu persoane, precum şi dacă este comisă în orice alt loc accesibil publicului, atunci când sunt de faţă cel puţin două persoane.

Totodată, o faptă se consideră săvârşită în public atunci când este comisă "într-un loc neaccesibil publicului, însă cu intenţia ca fapta să fie auzită sau văzută şi dacă acest rezultat s-a produs faţă de două sau mai multe persoane", conform actului normativ. De asemenea, fapte săvârşite în public mai sunt considerate şi cele comise într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane (exceptând reuniunile familiale).