Ghid practic: Cum poți înființa o societate pe acțiuni în 2016?

În conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, societatea pe acţiuni este una dintre cele cinci forme de organizare în care entităţile cu personalitate juridică se pot constitui.

Potrivit actului normativ, o societate pe acţiuni poate fi constituită de cel puţin doi acţionari, care pot fi persoane fizice și/sau persoane juridice având cetățenie, respectiv naționalitate, română și străină. În cazul în care societatea are „mai puţin de doi acţionari pe o perioadă mai lungă de nouă luni, orice persoană interesată poate solicita instanţei dizolvarea societăţii”, aşa cum este precizat la art. 10 alin. (3) din Legea societăţilor.

Spre deosebire de o societate cu răspundere limitată, al cărei capital social nu poate fi mai mic de 200 de lei, capitalul social al unei societăți pe acțiuni reprezintă echivalentul în lei al sumei de 25.000 de euro, calculată la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României (BNR) pentru ziua subscrierii și a vărsării acestuia.

„Capitalul social al societăţii pe acţiuni sau al societăţii în comandită pe acţiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei”, scrie în cuprinsul actului normativ, în timp ce valoarea nominală a unei acțiuni nu poate fi mai mică de 0,1 lei.

Procedura de constituire a societății pe acțiuni

Procedura de constituire a unei societăți pe acţiuni este laborioasă și cuprinde mai multe etape. Prima dintre acestea este cea de pregătire, practic cea în care se întocmește contractul societății, se subscriu acțiunile de către fondatori și se ține adunarea constitutivă.

În a doua etapă trebuie dobândită calitatea de personalitate juridică. În această a doua etapă are loc, de fapt, întocmirea contractului de societate, care include:

• numele, prenumele, numerele actelor de identitate ale fondatorilor, domiciliul lor, precum și alte date despre fondatori necesare pentru a fi înscrise în Registrul comerțului;
• denumirea întreagă și cea prescurtată a societății care se înființează, sediul ei;
• scopul și obiectul de activitate al societății;
• mărimea prezumtivă a capitalului social;
• numărul de acțiuni plasate la înființarea societății;
• caracteristicile fiecărei clase de acțiuni plasate la înființarea societății;
• suma, modul și termenele de plată ale acțiunilor cumpărate de către fondatori;
• modul și termenele de înființare a societății, obligațiile fondatorilor și răspunderea acestora;
• lista fondatorilor împuterniciți să depună cererea de înregistrare a societății;
• modul și termenele de pregătire și de ținere a adunării constitutive;
• modul și termenele de restituire a cheltuielilor de înființare și înregistrare a societății.

Apoi urmează a treia etapă, în care are loc subscrierea fondatorilor la acțiunile plasate la înființarea societății pe acțiuni. Și asta pentru că, pentru constituirea societății, fiecare fondator trebuie să contribuie la formarea patrimoniului societății. Astfel, în contractul de societate trebuie să se arate aportul fiecăruia dintre fondatori, aceştia fiind obligați să achite acțiunile subscrise în valoare deplină până la convocarea adunării constitutive. Sumele se transferă la un cont provizoriu, deschis special în acest scop.

Atunci când societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevăzute de lege, cu excepţia celor privind pe administratori şi directori, respectiv pe membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi pe cenzori sau, după caz, pe auditorul financiar, şi în care se va stabili data închiderii subscripţiei. Prospectul de emisiune semnat de fondatori în formă autentică va trebui depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comerţului din judeţul în care se va stabili sediul societăţii. Judecătorul delegat este cel care va autoriza publicarea prospectului de emisiune.

După realizarea celor trei etape prezentate mai sus, urmează înregistrarea efectivă a societății pe acțiuni, dar numai după soluționarea de către adunarea constitutivă a tuturor chestiunilor ce vizează constituirea unei astfel de entităţi.

Conform normelor legale în vigoare, înregistrarea societății este obligatorie până la începerea activității economice și se efectuează în concordanță cu legislatia în vigoare.

Ce documente sunt necesare la înregistrarea SA

În primul rând, trebuie întocmită documentația necesară și apoi depusă la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul în raza căruia solicitantul îşi stabileşte sediul profesional (ORCT). 

Rezervarea denumirii societății este primul pas în procedura de înfiinţare a unei SA. Astfel, solicitantul depune la ORCT, după achitarea taxei de registru la casierie, în cuantum de 72 de lei, o cerere de verificare disponibilitate și/sau rezervare firmă (în original), completată cu trei denumiri, în ordinea preferințelor. Formularul utilizat pentru rezervarea denumirii poate fi obţinut de la Registrul Comerţului sau poate fi descărcat de pe site-ul instituţiei, disponibil aici.

Firma societăţii pe acţiuni se compune dintr-o denumire proprie, de natură a o deosebi de firma altor societăţi, şi va fi însoţită de menţiunea întreagă („societate pe acţiuni") sau de cea prescurtată („S.A.”).

După rezervarea denumirii, persoanele care doresc să înființeze o societate pe acțiuni trebuie să depună la registrul comerțului, în a cărui rază teritorială își stabilește sediul social, o cerere pe care ORCT o va adresa mai departe, în format electronic, Agenției Naționale de Administrare Fiscală. ANAF-ul, la rândul ei, va elibera adeverința care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social. De asemenea, va fi depus la ORCT și documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social (în copie). Dacă sediul social se află într-un apartament de bloc, atunci este obligatoriu să existe acordul asociației de proprietari, dar şi acordul vecinilor cu pereţi comuni.

Totodată, dosarul va conține și declaraţia pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la sediul social, în cazul în care, din certificatul emis potrivit pct. 8, rezultă că sunt deja înregistrate la administraţia financiară alte documente care atestă înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social

O altă cerință obligatorie este dovada privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de acţionari la capitalul social, care, aşa cum am menţionat deja, nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 de euro.

În acest caz, pentru aporturile în numerar sunt necesare câteva documente, respectiv foaia de vărsământ, ordinul de plată sau chitanţa CEC. Pentru aporturile în natură subscrise la capitalul social este nevoie de titlul de proprietate (facturi, titluri de proprietate asupra bunurilor imobile, inclusiv certificatul de sarcini al acestor bunuri) şi, dacă este cazul, raportul de evaluare a bunurilor întocmit de persoanele autorizate în condiţiile legii.

De asemenea, dosarul va mai cuprinde și actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise și vărsate la constituire, iar în cazul în care printre acestea figurează și imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate.

Totodată, la dosar vor fi atașate și:

• declarațiile date pe propria răspundere, după caz, de către fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice, reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condițiile legale pentru deținerea acestor calități;
• actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, directorilor, membrilor consiliului de supraveghere, membrilor directoratului, cenzorilor, auditorilor persoane fizice;
• dovada privind acceptarea expresă a mandatului de administrator/membru al directoratului ori a însărcinării de cenzor/auditor de către persoanele care au fost numite prin actul constitutiv (original);
• specimenele de semnătură ale reprezentanților societății;
• dacă este cazul, avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă, prevăzut de Legea nr. 230/2007;
• după caz, declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România (în original) şi, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public;
• dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: 250 lei - taxele de registru; 150 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru - 50% Fondul de lichidare şi 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014; tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Ce trebuie să conțină actul constitutiv al societății pe acțiuni

Potrivit dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 31/1990, societatea pe acţiuni se constituie prin contract de societate şi statut. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate şi sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.

Actul constitutiv se semnează de către toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de către fondatori. Potrivit reglementărilor în vigoare, sunt considerați fondatori semnatarii actului constitutiv, precum și persoanele care au un rol determinant în constituirea societății.

Totodată, în actul normativ este precizat că nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate, printre altele, pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri sau evaziune fiscală.

În cazul SA-urilor, forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil sau când societatea se constituie prin subscripție publică.

Conform Art. 7 din Legea societăților nr. 31/1990, din actul constitutiv nu pot lipsi următoarele informaţii:

• datele de identificare a fondatorilor - pentru persoane fizice sunt necesare numele, prenumele, CNP-ul și, dacă este cazul, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia, iar pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, naționalitatea, numărul de înregistrare în registrul comerțului sau codul unic de înregistrare;
• forma, denumirea şi sediul social;
• obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
• capitalul social subscris şi cel vărsat şi, în cazul în care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia;
• natura şi valoarea bunurilor constituite ca aport în natură, numărul de acţiuni acordate pentru acestea şi numele sau, după caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;
• numărul şi valoarea nominală a acţiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la purtător;
• dacă sunt mai multe categorii de acţiuni, numărul, valoarea nominală şi drepturile conferite fiecărei categorii de acţiuni;
• orice restricţie cu privire la transferul de acţiuni;
• datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere;
• puterile conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
• datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;
• clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii societăţii de către organele statutare, numărul membrilor consiliului de administraţie sau modul de stabilire a acestui număr;
• durata societăţii;
• modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor;
• sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
• orice avantaj special acordat, în momentul înfiinţării societăţii sau până în momentul în care societatea este autorizată să îşi înceapă activitatea, oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii ori la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei în cauză, precum şi identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje;
• cuantumul total sau cel puţin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;
• modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.

Despre capitalul social

După cum spuneam mai sus, capitalul social al unei SA reprezintă echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro, calculate la cursul de schimb valutar, stabilit de BNR pentru ziua subscrierii și vărsării capitalului social, dar nu poate fi mai mic de 90.000 de lei. Capitalul social este reprezentat prin acțiuni emise de societate, care, prin modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtător. Acesta este expresia valorică a a aportului acționarilor, iar în schimbul aportului acționarii primesc acțiuni.

Societatea pe acţiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică. Potrivit prevederilor actuale ale Legii societăților, în cazul unei subscrieri integrale și simultane a capitalului social de către toți semnatarii actului constitutiv, capitalul social vărsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. În acelaşi timp, diferența de capital subscris va fi vărsată astfel:

• pentru acțiunile emise pentru un aport în numerar, în termen de 12 luni de la data înmatriculării societății;
• pentru acțiunile emise pentru un aport în natură, în termen de cel mult doi ani de la data înmatriculării.

SA-ul poate fi constituit fie ca societate pe acțiuni închisă, fie ca societate pe acțiuni deschisă. Acțiunile trebuie să fie deținute de minimum doi acționari, persoane fizice și/sau persoane juridice, entitatea fiind deschisă atât participației private, cât și celei publice. Valoarea nominală pentru o acțiune nu va fi mai mică de 0,1 lei (adică 10 bani).

Pentru administrarea societăților pe acțiuni poate fi ales unul dintre următoarele sisteme alternative: sistemul unitar sau cel dualist. 

În sistemul unitar, societatea este condusă de unul sau mai mulți administratori, totdeauna în număr impar, organizați într-un consiliu. Consiliul poate delega conducerea societății unuia sau mai multor directori. Pentru societățile ale căror situații financiare sunt supuse auditului, această delegare este obligatorie și numărul minim de administratori este de trei.

În sistemul dualist, conducerea societății este asigurată de un Directorat și de un Consiliu de Supraveghere, cu următoarele atribuții: directoratul asigură activitatea și conducerea societății și raportează Consiliului de Supraveghere. Acesta, în schimb, exercită în permanență controlul asupra Directoratului societății și raportează Adunării Generale a Acționarilor.

Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă AvocatNet.ro cu privire la înfiinţarea entităţilor cu sau fără personalitate juridică. Toate articolele din serie pot fi găsite AICI.

__________

Rectificare (18.05.2016): Într-o versiune anterioară a acestui articol scria că se va depune la Registrul Comerțului și dovada documentului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social, dar și înregistrarea actelor de proprietate la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Aceasta va elibera certificatul pentru spațiul social și adeverința care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social. Potrivit ONRC, la dosar se depune cererea adresată ANAF și nu adeverința sau certificatul emise de aceasta.