UPDATE: Cum se poate face majorarea de capital social, dacă vrei ca firma ta să rămână plătitoare de impozit pe profit

Regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor a cunoscut modificări semnificative la început de 2017, iar una dintre cele mai importante prevederi stabilește majorarea plafonului până la care o persoană juridică se poate înscrie ca microîntreprindere, de la 100.000 la 500.000 de euro.

Astfel, societățile comerciale cu capital privat care au realizat venituri de până la 500.000 de euro în 2016 sunt obligate să își modifice sistemul de impunere, devenind plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, din luna februarie. 

Cu o excepție însă, regăsită în sistemul fiscal chiar de la 1 ianuarie 2017. Concret, plafonul capitalului social la înființare, în funcție de care se poate alege între aplicarea impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor a scăzut de la 25.000 de euro (aproximativ 112.000 de lei) la 45.000 de lei (aproximativ 10.000 de euro).

În plus, opțiunea firmelor de a deveni plătitoare de impozit pe profit este valabilă și în cazul entităților care își completează pe parcurs capitalul social, până cel puţin la noul nivel fixat, adică 45.000 de lei.

De altfel, aceasta a fost și opțiunea aleasă de multe companii ce ar fi trebuit să aplice impozitul pe profit, raportat la veniturile totale înregistrate anul trecut. 

Pentru a înțelege mai bine, să luăm exemplul unei firme plătitoare de impozit pe profit, care la finalul lui 2016 a înregistrat venituri de peste 100.000 de euro, dar până în 500.000 de euro, și care, totodată, avea în ianuarie 2017 un capital social de minimum 45.000 de lei.

Astfel, pentru a rămâne la impozit pe profit și din februarie 2017 începând, reprezentanții firmei trebuie să depună mai întâi formularul 010 „Declarație de înregistrare fiscală/de mențiuni" (termenul-limită de depunere este luni), în care vor face referire că veniturile realizate anul trecut au fost cuprinse între 100.000 și 500.000 de euro. 

Informația de mai sus a fost confirmată pentru redacția noastră de către Roxana Ene, expert contabil și managing partner la Accountable, cea care a explicat și cum trebuie să procedeze societățile ulterior depunerii formularului de mențiuni 010, pentru rămânerea la impozit pe profit, ca urmare a îndeplinirii condiției de a avea un capital social de cel puțin 45.000 de lei. 

"Apoi (ulterior depunerii formularui 010, n. red.), societatea își poate exercita opțiunea de a trece din nou la impozit pe profit începând cu trimestrul I din 2017, deoarece are capitalul social de cel puțin 45.000 de lei, depunând din nou declarația 010", a arătat specialista. Totodată, Roxana Ene a punctat că formularul menționat va trebui însoțit, cel mai probabil, de o balanță contabilă și înregistrarea de mențiuni de la registrul comerțului. Totuși, aceste aspecte ar trebui clarificate prin norme de aplicare, ce nu sunt publice la acest moment. 

Așadar, pentru a rămâne la impozitul pe profit, firmele aflate în situația de mai sus trebuie să depună de două ori formularul 010 până pe 27 februarie 2017. Mai întâi pentru trecerea de la impozit pe profit la impozit „micro”, iar apoi în sens invers, adică pentru revenirea de la impozit „micro” la impozit pe profit.

Ce se întâmplă însă cu firmele care au ales majorarea capitalului social, până la plafonul menționat, pe parcursul lunii în curs? Concret, și acestea vor putea opta pentru aplicarea în continuare a impozitului pe profit. 

Roxane Ene ne-a spus că varianta majorării capitalului social în februarie 2017, pentru a putea beneficia și de-acum încolo de aplicarea impozitului pe profit, a fost aleasă de numeroase firme autohtone, în special cele care au ca obiect de activitate comerțul, comerțul online, activitățile cu marje mici de profit, precum și firmele care au înregistrat pierderi în anii precedenți și vor să recupereze acum cuantumul acestora.

"Aceste societăți vor depune declarația de mențiuni 010 și vor redeveni plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul în care această condiție este îndeplinită. Opţiunea este definitivă, cu condiţia menţinerii valorii capitalului social pentru întreaga perioadă de existenţă a persoanei juridice respective", a precizat expertul contabil. 

În cazul în care condiția capitalului social de minimum 45.000 de lei nu mai este îndeplinită, firma în cauză va aplica impozitul "micro" începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus sub valoarea amintită.

Notă: Firmele ce sunt obligate să treacă din februarie 2017 de la plata impozitului pe profit la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderii trebuie să depună, tot de două ori, și declarația 101. Prima dată până pe 27 februarie 2017, pentru luna ianuarie 2017, și a doua oară până pe 27 martie 2017, pentru întreg anul 2016. Informații pe larg despre această situație atipică sunt disponibile aici.

Motivele pentru care ar alege firmele păstrarea impozitării pe profit

Pe lângă majorarea la 500.000 de euro a plafonului până la care se poate aplica regimul microîntreprinderilor, începutul lui 2017 a adus și o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au cel puţin un salariat angajat în baza unui contract de muncă, în condiţiile în care, anterior, întreprinderile cu un singur salariat aplicau o cotă de impozitare de 2%. Cât despre microîntreprinderile fără salariați, acestea aplică în continuare o cotă de impozitare de 3%.

Astfel, chiar dacă există o serie de motive pentru care microîntreprinderea poate fi considerată forma de organizare cea mai avantajoasă din punct de vedere fiscal, această formă de impozitare poate impune anumitor firme o sarcină fiscală mai mare decât dacă ar plăti impozit în funcţie de profit.

Spre exemplu, firmele care înregistrează pierderi sunt afectate negativ pentru că sunt forţate sa plătească un impozit de 1 sau 3% (aşa cum am arătat mai sus) din veniturile lor, comparativ cu zero lei, cât ar plati pentru că afacerile lor nu aduc profit.

Mai mult, companiile care au o cifră de afaceri mică şi care au o marjă a profitului impozabil mai mică de un anumit procent pot suferi financiar de pe urma impunerii ca microîntreprindere pentru că sunt nevoite să achite un impozit mai mare decât în situaţia în care ar rămâne plătitoare de impozit pe profit. Tocmai de aceea, unele firme doresc să păstreze impozitul pe profit, în detrimentul celui pe veniturile microîntreprinderilor.

Cum se majorează capitalul social

Procedura de majorare a capitalului social este prevăzută în Legea societăţilor nr. 31/1990, act normativ care prevede că, atât în cazul societăților pe acțiuni (SA), cât și în cazul societăților cu răspundere limitată (SRL), capitalul social se poate majora prin emisiunea de acțiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură. Acţiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, precum şi a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.

Cât privește mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acțiunilor, conform Legii societăților, aceasta „poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor acționarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune”.

Procedura în cazul societăților pe acțiuni este mai stufoasă, iar legea în vigoare stipulează că, în acest caz, majorarea capitalului social poate fi făcută cu respectarea dispoziţiilor prevăzute pentru constituirea societăţii.

Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea generală care a hotărât aceasta va propune judecătorului-delegat numirea unuia sau mai multor experţi pentru evaluarea acestor aporturi, în condiţiile art. 38 şi 39 din Legea societăților.

Din continuarea articolului puteți citi despre:

• ce conține decizia de majorare a capitalului social;
• care e procedura majorării capitalului social la ONRC;
• ce trebuie să conțină dosarul depus de la ONRC și cât costă operațiunea;
• ce situații particulare pot apărea și la ce trebuie să fie atenți administratorii/acționarii. 

Decizia de majorare a capitalului se publică în Monitorul Oficial

După depunerea raportului de expertiză și în baza concluziilor experților, adunarea generală extraordinară poate hotărî majorarea capitalului social. Hotărârea adunării generale trebuie să cuprindă descrierea aporturilor în natură, numele persoanelor ce le efectuează şi numărul acţiunilor ce se vor emite în schimb. Conform legii, acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, în primul rând acţionarilor existenţi, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă.

Exercitarea dreptului de preferinţă se va putea realiza numai în cadrul termenului hotărât de adunarea generală sau de consiliul de administraţie, dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. În toate situaţiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinţă nu poate fi mai mic de o lună de la data publicării hotărârii adunării generale, respectiv a deciziei consiliului de administraţie/directoratului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. De aceea, stipulează legea, orice majorare a capitalului social efectuată fără a fi publicată în prealabil în Monitor este anulabilă.

Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării.

Acţiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui plătite, la data subscrierii, în proporţie de cel puţin 30% din valoarea lor nominală şi, integral, în termen de cel mult trei ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale. Tot în cel mult trei ani vor trebui plătite acţiunile emise în schimbul aporturilor în natură.

Ce conține dosarul care se depune la Registrul Comerțului

Asociații sau administratorii trebuie să depună la registrul comerțului o serie de acte pentru înregistrarea mențiunii privind majorarea capitalului social al unei societăți. Dosarul trebuie să conțină:

• cererea de înregistrare, în original;
• actul care modifică actul constitutiv, în original;
• dovada dreptului de proprietate al asociatului/acționarului/membrului persoanei juridice asupra aportului în natură (fotocopie certificată). Dacă aportul reprezintă un imobil, se atașează și extrasul de carte funciară în original. Pentru aporturile în numerar este necesară foaia de vărsământ, ordin de plată sau chitanța CEC. Iar pentru aporturile în natură subscrise la capitalul social trebuie depus la dosar titlul de proprietate, inclusiv certificatul de sarcini al bunurilor. În cazul unei SRL cu asociat unic se atașează și raportul de evaluare a bunurilor, întocmit de persoane autorizate;
• raportul de evaluare întocmit de expertul desemnat de directorul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoana sau persoanele desemnate, în original. În cazul SRL-urilor constituite cu asociat unic, dacă există aporturi în natură, se solicită în prealabil numirea de către directorul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoana sau persoanele desemnate a unui expert contabil pentru evaluarea acestora. În acest caz, se plătește taxa de registru;
• un document important ce trebuie depus la dosar este cel cu care se face dovada efectuării vărsămintelor aporturilor la capitalul social (fotocopii). Pentru aporturile în numerar se depune foaia de vărsământ, ordin de plată, chitanță CEC etc. Pentru aporturile în natură, dosarul va conține titlul de proprietate din care să rezulte că asociaţii/acţionarii sunt titularii dreptului de proprietate asupra bunurilor în natură aportate la capitalul social şi raportul de expertiză privind evaluarea aporturilor în natură, întocmit de către persoanele autorizate (fotocopii). În cazul aporturilor în creanțe lichide și exigibile, deținute de asociați sau acționari, constituite prin subscriere integrală și simultană: titlurile de creanță, raportul de expertiză, raportul administratorilor și cenzorilor. Pentru majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune se mai depun: bilanţul contabil sau, după caz, balanţa contabilă de verificare certificate către persoanele autorizate, potrivit legii, iar în cazul SA şi SCA raportul cenzorilor şi administratorilor;
• actul constitutiv actualizat este un document obligatoriu ce trebuie depus la dosar în cazul unei majorări de capital.

Desigur, înregistrarea mențiunii privind majorarea capitalului social presupune și plata unor taxe la registrul comerțului. De la 1 februarie 2017 însă, o astfel de operațiune se face mult mai ușor și mai ieftin, în condițiile în care la acea dată au fost eliminate de la plată tarifele percepute pentru înscrierea de mențiuni simple, a căror valoare era de 45 de lei. 

Totodată, la ONRC nu se mai percep, de la 1 februariei începând, taxele pentru cererile de menţiuni complexe, în cuantum de 220 de lei, rămânând valabilă plata tarifului de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a. 

Cazuri particulare

În cazul majorării capitalului social al unei societăți se întâlnesc și unele cazuri particulare. Dacă este cazul, în astfel de situații, dosarul depus la ONRC va conține și alte documente, după cum urmează:

• hotărârea adunării generale a acţionarilor prin care se limitează sau se ridică dreptul de preferinţă, pentru publicare în Monitorul Oficial şi menţionare în registrul comerţului;
• decizia consiliului de administraţie/directoratului de restrângere sau ridicare a dreptului de preferinţă al acţionarilor existenţi, pentru publicare în Monitorul Oficial;
• situaţiile financiare şi balanţa în cazul majorării capitalului social prin încorporarea rezervelor/beneficiilor/primelor de emisiune (fotocopie);
• actul doveditor al creanţei, situaţiile financiare şi balanţa, după caz, în situaţia în care majorarea capitalului social se efectuează prin conversia unor creanţe certe, lichide şi exigibile asupra societăţii (fotocopie);
• declaraţii pe proprie răspundere date de către noii asociaţi care prin majorare au dobândit părţi sociale din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi (în original);
• declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România din care să rezulte că nu are datorii fiscale (în original şi, după caz, traducerea făcută de o persoană autorizată, legalizată la un notar, pentru asociaţii care intră în societate;
• certificat, original sau copie certificată şi traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public, de la registrul în care este înmatriculată persoana juridică din străinătate, care să ateste existenţa acesteia;
• avizele prealabile prevăzute de legile speciale (în original);
• împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (în original).

Important! Potrivit datelor furnizate de ONRC, societățile coperative și cooperativele agricole care vor să-și majoreze capitalul social vor înregistra mențiunea în registrul comerțului. Modificarea va fi publicată în Monitorul Oficial numai dacă este cazul și atunci când prevede legea, la cererea reprezentanților legali sau împuterniciților acestora. Altfel, soluționarea cererii revine în competența directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoanei care poate dispune administrarea altor acte decât cele enumerate.

Notă: Informaţii pe larg despre cele mai uzuale schimbări pe care firmele trebuie să le anunţe la ONRC şi actele necesare sunt disponibile aici.