Ce amenzi contravenţionale riscă în 2016 angajatorii care încalcă legislaţia muncii

Raporturile de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul acestora şi jurisdicţia muncii sunt reglementate, în prezent, de Codul muncii. Astfel, dispoziţiile actului normativ se aplică atât salariaţilor, cât şi angajatorilor.

Potrivit documentului amintit, atunci când încalcă legislaţia muncii, angajatorii riscă, în funcţie de gravitatea faptelor, amenzi contravenţionale şi pedepse penale. Totuşi, nu sunt neglijabile nici faptele de natură contravenţională prevăzute în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi în Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor.

De aceea, în articolul de astăzi vă prezentăm principalele fapte care constituie contravenţii şi care pot fi sancţionate de către autorităţi, în baza legislaţiei muncii, în ordinea descrescătoare a amenzilor.

Relaţia contractuală dintre angajator şi salariaţi

Sancţiunile prevăzute în Codul muncii fac referire, în principal, la relaţia contractuală dintre angajator şi propriii săi salariaţi, iar cea mai mare amendă prevăzută în acest act normativ este de 100.000 de lei.

Concret, atunci când primesc la muncă până la cinci persoane, fără să încheie cu acestea contracte individuale de muncă, angajatorii pot fi sancţionaţi, pentru fiecare persoană identificată, cu cel puţin 10.000 de lei şi cu cel mult 20.000 de lei. Astfel, dacă inspectorii de muncă identifică, de exemplu, cinci persoane fără contract, amenda minimă este de 50.000 de lei, iar cea maximă - de 100.000 de lei.

Apoi, o amendă între 5.000 şi 20.000 de lei poate fi aplicată în cazul unităţilor sanitare şi de alimentaţie publică, dacă nu sunt respectate, în zilele nelucrătoare de sărbătoare legală, programele de lucru adecvate stabilite de Guvern.

Potrivit Codului muncii, în prezent există mai multe zile nelucrătoare de sărbătoare legală, iar acordarea acestora este, cu anumite excepţii, obligatorie. Dacă salariaţii nu primesc liber în aceste zile sau dacă, atunci când trebuie să vină la muncă în liberele legale, nu primesc compensaţiile prevăzute de lege, angajatorii pot fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei.

Angajatorii care includ în contractul individual de muncă clauze ce vin în contradicţie cu dispoziţiile legale în vigoare riscă să primească o amendă cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de lei.

Dacă este vorba de întreruperea temporară a activităţii, cu menţinerea raporturilor de muncă, angajatorii trebuie să acorde o indemnizaţie de minimum 75% din salariul de bază, altfel riscă să fie sancţionaţi cu sume cuprinse între 1.500 şi 5.000 de lei.

În altă ordine de idei, cu sume cuprinse între 1.500 şi 3.000 de lei poate fi sancţionată nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară. De exemplu, inspectorii de muncă pot lua această măsură atunci când munca suplimentară este prestată fără acordul salariatului sau atunci când aceasta nu este compensată fie prin ore libere plătite, fie prin acordarea unui spor salarial.

Nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal, precum şi încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte sunt alte fapte de natură contravenţională pentru care se aplică amenzi între 1.500 şi 3.000 de lei. În fine, alte trei fapte pentru care angajatorii riscă amenzi cuprinse între 1.500 şi 3.000 de lei sunt angajarea în lipsa certificatului medical, neînregistrarea demisiei şi neţinerea evidenţei orelor de muncă prestate de salariaţi.

Cu o sumă cuprinsă între 1.500 şi 2.000 de lei pot fi sancţionaţi angajatorii care, înainte de începerea activităţii, nu înmânează salariaţilor un exemplar al contractului individual de muncă. Iar angajatorii care nu-şi plătesc salariaţii cel puţin cu salariul minim brut pe ţară riscă să fie amendaţi cu sume cuprinse între 300 şi 2.000 de lei.

Cea mai mică sancţiune prevăzută de Codul muncii este amenda de la 300 la 1.000 de lei, cu care pot fi sancţionaţi cei care, la solicitarea unui (fost) salariat, nu eliberează un document care să ateste activitatea desfăşurată, precum şi durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate.

Asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă

Regulile referitoare la instituirea măsurilor care să ajute la îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor sunt cuprinse, în momentul de faţă, în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006. Acest document stabileşte mai multe sancţiuni contravenţionale, dintre care le-am ales pe cele mai importante.

Aşadar, o amendă de la 5.000 la 10.000 de lei riscă angajatorii care:

• nu întocmesc, în baza evaluării riscurilor, planul de prevenire şi protecţie ce trebuie aplicat condiţiilor de muncă specifice unităţii;
• nu obţin autorizaţia de funcţionare, din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de începerea oricărei activităţi;
• modifică starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal/colectiv;
• nu asigură echipamente individuale de protecţie.

De asemenea, contravenţii sancţionate cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei sunt şi:

• neprevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice, precum şi neprevenirea efectelor electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice;
• nedelimitarea, neîngrădirea şi nesemnalizarea zonelor periculoase;
• nerespectarea regulilor referitoare la darea în exploatare sau repunerea în funcţiune, parţială ori totală, a construcţiilor, echipamentelor de muncă noi sau reparate;
• neasigurarea iluminatului de siguranţă.

  4.300

  de persoane accidentate au fost înregistrate în anul 2015 (în creştere cu 1,3% faţă de 2014), conform informaţiilor puse la dispoziţie de Ministerul Muncii. Din total, 183 de persoane au fost accidentate mortal (în scădere cu 40,8% faţă de 2014).

Conform actului normativ amintit mai sus, printre altele, angajatorii pot fi sancţionaţi cu amendă de la 4.000 la 8.000 de lei dacă:

• nu realizează şi nu deţin o evaluare a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă şi nu decid asupra măsurilor de protecţie ce trebuie luate şi asupra echipamentului de protecţie ce trebuie folosit;
• nu adoptă măsuri iniţiale pentru eliminarea/diminuarea riscurilor de accidentare şi de îmbolnavire profesională a lucrătorilor; nu stabilesc pentru lucrători atribuţii şi răspunderi pentru securitatea şi sănătatea în muncă; nu asigură şi controlează cunoaşterea şi aplicarea de către lucrători a măsurilor de securitate şi sănătate în muncă; nu informează în prealabil salariaţii cu privire la riscurile la care se vor expune la locul de muncă şi cu privire la măsurile necesare de prevenire şi protecţie; nu ţin evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific; nu asigură funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate; nu cooperează cu inspectorii de muncă în timpul controalelor/cercetărilor de evenimente;
• nu asigură condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
• nu efectuează cercetarea obligatorie a evenimentelor în urma s-a produs incapacitatea temporară de muncă;
• nu raportează autorităţilor accidentele de muncă înregistrate.

Referitor la amenzile contravenţionale cuprinse între 3.500 şi 7.000 de lei, acestea se aplică angajatorilor care:

• nu respectă prevederile referitoare la evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, aplicarea măsurilor necesare de prevenire, permiterea accesului în zonele cu risc ridicat şi specific numai a lucrătorilor cu instruire adecvată, impunerea de obligaţii financiare pentru lucrători pentru luarea măsurilor de securitate, sănătate şi igienă în muncă;
• nu desemnează unul sau mai mulţi lucrători care să se ocupe de activităţile de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate (sau, în lipsă de personal propriu competent, să apeleze la servicii externe);
• nu informează lucrătorii care pot fi expuşi unui pericol grav şi iminent, nu iau măsurile necesare pentru a da posibilitatea ca aceştia să se îndrepte către o zonă sigură, le impun reluarea lucrului atunci când încă există un pericol grav şi iminent;
• nu acordă echipamente de protecţie noi (atunci când acest lucru se impune);
• nu comunică imediat toate evenimentele la inspectoratele teritoriale de muncă şi nu comunică asigurătorului evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces.

Sancţionarea cu amenzi cuprinse între 3.000 şi 6.000 de lei poate fi dispusă, potrivit prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, dacă:

• lucrătorii însărcinaţi cu activităţile de prevenire şi protecţie n-au capacitatea necesară şi nu dispun de mijloace adecvate, serviciile externe n-au aptitudinile necesare şi nu dispun de mijloace adecvate, lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe nu sunt în număr suficient;
• nu se iau măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor şi alertarea serviciilor de urgenţă;
• nu se acordă alimentaţia de protecţie, pentru salariaţii care lucrează în condiţii de muncă ce impun această măsură, şi nu se acordă materiale igienico-sanitare.

Amenzi între 2.500 şi 5.000 de lei se pot aplica angajatorilor dacă:

• în caz de pericol grav şi iminent, lucrătorii care părăsesc locul de muncă şi/sau zona periculoasă sunt prejudiciaţi şi nu sunt protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru ei, precum şi dacă sunt prejudiciaţi pentru aplicarea măsurilor corespunzătoare atunci când şeful ierarhic nu poate fi contactat;
• nu iau măsurile necesare pentru ca lucrătorii cu răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă să aibă acces la evaluarea riscurilor, măsurile de protecţie, evidenţa şi rapoartele accidentelor muncă şi informaţiile referitoare la domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
• nu au comitete de securitate şi sănătate în muncă;
• instruirea lucrătorilor se face pe cheltuiala acestora sau a reprezentanţilor lor sau în afara programului de lucru.

Cele mai mici amenzi ce vizează securitatea şi sănătatea în muncă sunt între 2.000 şi 4.000 de lei şi se pot aplica, printre altele, pentru angajatorii care nu ţin evidenţa accidentelor de muncă şi care nu elaborează pentru autorităţi rapoarte privind accidentele de muncă, dar şi pentru angajatorii care nu asigură materialele necesare informării şi instruirii lucrătorilor.

Fapte legate de evidenţa salariaţilor

Toţi angajatorii sunt obligaţi să înfiinţeze şi să transmită inspectoratului teritorial de muncă un registru general de evidenţă a salariaţilor, conform Hotărârii Guvernului nr. 500/2011. Astfel, legislaţia stabileşte sancţiuni contravenţionale şi atunci când vine vorba de relaţia dintre angajatori şi Inspecţia Muncii (căreia îi sunt subordonate inspectoratele teritoriale).

Cea mai mare amendă stabilită de HG nr. 500/2011 este aplicabilă în situaţia în care angajatorii nu transmit registrul, cu principalele elementele ale contractului individual de muncă, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către un salariat. Concret, sancţiunea este 10.000 de lei pentru fiecare persoană primită la muncă fără transmiterea registrului, însă nu mai mult de 50.000 de lei.

Cu o amendă între 5.000 şi 8.000 de lei se poate sancţiona refuzul de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă registrul în format electronic şi dosarul personal al salariaţilor, dar şi necompletarea elementelor contractului şi netransmiterea registrului în termenele prevăzute de legislaţie.

O amendă puţin mai mică, între 3.500 şi 5.000 de lei, riscă angajatorii pentru:

• completarea registrului de către alte persoane decât cele nominalizate prin decizie scrisă sau de către alte persoane decât prestatorii cărora li s-a contractat această activitate;
• completarea registrului cu date greşite sau incomplete;
• alterarea sau ştergerea datelor din registru şi intervenţia neautorizată asupra aplicaţiei informatice a registrului.

În altă ordine de idei, dacă nu informează inspectoratele teritoriale de muncă asupra faptului că au contractat serviciul de completare şi transmitere a registrului unui prestator, angajatorii riscă amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei.

Cea mai mică sancţiune prevăzută de hotărârea de Guvern citată este cuprinsă între 300 şi 1.000 de lei şi se aplică pentru refuzul de a elibera, la cererea unui (fost) salariat, copii ale documentelor din dosarul personal sau copii ale paginilor din registru care cuprind înscrierile referitoare la persoana sa şi/sau un document care să ateste activitatea desfăşurată, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate. De asemenea, amenda este valabilă şi pentru încălcarea prevederilor ce stabilesc că registrul trebuie păstrat în formă electronică la sediul angajatorului şi la sediul sucursalei, agenţiei, reprezentanţei sau al altor asemenea unităţi fără personalitate juridică, cărora li s-a delegat competenţa înfiinţării registrului.

Important! În principal, de constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se ocupă inspectorii de muncă, însă pentru unele fapte în legătură cu securitatea şi sănătatea în muncă inspectorii sanitari sunt cei competenţi.

Notă: Aflaţi mai multe despre pedepsirea penală a angajatorilor din acest articol.