Procurorii pot cere băncilor, fără aprobarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a apărut astăzi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 389 şi se aplică deja.

Printre numeroasele modificări operate de Executiv la Codul penal, Codul de procedură penală şi Legea organizării judiciare se numără şi una referitoare la accesul la situaţia financiară a persoanelor. Mai exact, de-acum, procurorii nu mai au nevoie de încuviinţarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi pentru a cere de la bănci date despre existenţa şi conţinutul conturilor bancare.

"Procurorul poate solicita unei instituţii de credit sau oricărei altei instituţii care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existenţa şi conţinutul conturilor unei persoane, în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe", este scris în ordonanţa de urgenţă.

Până la această modificare, Codul de procedură penală dispunea că, pentru obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane, procurorii erau nevoiţi să ceară mai înainte încuviinţarea judecătorului.

Solicitarea adresată băncii, care este obligată să pună la dispoziţie cât mai rapid informaţiile cerute, se face prin ordonanţă, care trebuie să includă următoarele elemente:

• denumirea parchetului şi data emiterii;
• numele, prenumele şi calitatea celui care o întocmeşte;
• fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia şi, după caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;
• obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluţiei, precum şi motivele de fapt şi de drept ale acestora;
• atunci când este cazul, menţiunea căii de atac disponibile, cu arătarea termenului în care aceasta poate fi exercitată;
• date referitoare la măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă cu caracter medical şi măsurile preventive luate în cursul urmăririi;
• alte menţiuni prevăzute de lege;
• semnătura celui care a întocmit-o;
• instituţia care este în posesia ori care are sub control datele;
• numele suspectului sau inculpatului;
• motivarea îndeplinirii condiţiilor pentru transmiterea solicitării datelor financiare;
• menţionarea obligaţiei instituţiei de a comunica imediat, în condiţii de confidenţialitate, datele solicitate.

Potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, această măsură luată de Guvern vine în contradicţie cu Constituţia, din moment ce este afectat dreptul fundamental la viaţă privată.

În altă ordine de idei, OUG nr. 18/2016 introduce şi unele prevederi cu privire la obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale făptuitorului, suspectului sau inculpatului. Concret, această măsură se dispune de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. Totuşi, dacă există cazuri urgente în care obţinerea mandatului poate afecta cercetările, procurorii pot dispune direct obţinerea datelor tranzacţiilor financiare.