Arestul la domiciliu se numără printre măsurile preventive incluse în prezent în Codul de procedură penală, alături de reţinere, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune şi arestarea preventivă.
Luarea uneia dintre aceste măsuri preventive se face doar atunci când există probe sau indicii din care să rezulte suspiciunea că o anumită persoană a săvârşit o infracţiune. Totodată, măsurile preventive se dispun, în principal, şi pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, fiind necesar ca acestea să fie proporţionale cu gravitatea acuzaţiei şi realizarea scopului urmărit.
"Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni. Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menţinută dacă există o cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale", prevede Codul de procedură penală.
Astfel, arestul la domiciliu poate fi dispus de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată. Luarea măsurii se face ţinându-se seama de "gradul de pericol al infracţiunii, de scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoana faţă de care se ia măsura", conform actului normativ.
Printre cele mai importante drepturi ale inculpatului, în cursul procesului penal, se numără: |
► dreptul de a nu da nicio declaraţie; |
Persoanei plasate în arest la domiciliu trebuie să i se comunice în scris atât drepturile pe care le are în cursul procesului penal, cât şi dreptul de a notifica un membru al familiei sau o altă persoană, dreptul de acces la asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a contesta măsura şi dreptul de a solicita revocarea/înlocuirea cu o altă măsură preventivă.
Concret, arestul la domiciliu constă în obligaţia, pe o perioadă determinată, de a nu părăsi locuinţa fără permisiune şi de a respecta restricţiile impuse de organul judiciar. Totodată, de reţinut este că, pe durata arestului la domiciliu, persoana vizată poate fi obligată să poarte un sistem electronic de supraveghere.
Dacă încalcă măsura arestului la domiciliu sau obligaţiile ce îi revin, inculpatului i se poate înlocui această măsură cu arestul preventiv. În principiu, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul trebuie:
- să se prezinte, ori de câte ori este chemat, în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată;
- să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii familiei acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii şi cu alte persoane stabilite de organul judiciar.
"La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului", dispune Codul de procedură penală.
În acelaşi timp, există şi posibilitatea ca inculpatul să plece de acasă, fără permisiune, în cazurile urgente, pentru motive întemeiate. Totuşi, într-o astfel de situaţie, inculpatul trebuie să informeze imediat "instituţia, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa şi organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza", potrivit aceluiaşi document.
Important! Arestul la domiciliu poate fi luat pentru cel mult 30 de zile, însă legislaţia penală prevede posibilitatea prelungirii duratei acestei măsuri.
--
În cursul zilei de sâmbătă, Judecătoria Sectorului 5 al Bucureştiului a decis plasarea în arest la domiciliu a directorului general al Hexi Pharma, Flori Dinu, scrie Mediafax. Aceasta este acuzată, în principal, de înşelăciune şi participare la zădărnicirea combaterii bolilor. Hexi Pharma se află în centrul scandalului dezinfectanţilor. Potrivit investigaţiilor realizate de Gazeta Sporturilor, această companie a vândut unităţilor sanitare din România dezinfectanţi diluaţi. În altă ordine de idei, scandalul dezinfectanţilor a dus la schimbarea ministrului sănătăţii şi la înăsprirea sancţiunilor pentru firmele care comercializează astfel de produse.
Comentarii articol (1)