Topul băncilor cu procese pe rol din cauza legii dării în plată şi statul a împrumutat 313 milioane de lei de la bănci

Topul băncilor cu procese pe rol din cauza legii dării în plată, anunţă economica.net

O analiză a proceselor aflate la ora actuală pe rolul instanțelor de judecată arată că banca implicată în cele mai multe procese este Raiffeisen Bank. Din analiza pe care am reușit să o facem printre băncile din sistem, Raiffeisen Bank este și cea cu cele mai multe notificări de dare în plată. Astfel, totalul proceselor găsite pe portalul instanțelor de judecată este de 24 de cazuri, indiferent de faptul că banca este contestatoare a notificării trimise de client sau pârâtă de client în cazul în care acesta din urmă a fost deja executat silit.

Cea de-a doua bancă în topul proceselor pe darea în plată este Banca Transilvania, cu 21 de cazuri (dacă îl numărăm și pe cel al clientului care a dat în judecată Volksbank, bancă absorbită în 2015 de Banca Transilvania). Apărută relativ târziu pe rolul instanțelor de judecată, Banca Transilvania, după ce a obținut cel mai mare profit din sistemul bancar, trebuie să plătească şi de pe urma cumpărării Volksbank România, poate cea mai agresivă bancă pe zona de creditare, în perioada de boom imobiliar.

Altfel, cele mai puţine procese sunt înregistrate de BCR și BRD.

Statul a împrumutat 313 milioane de lei de la bănci, informează capital.ro

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 313 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea reziduală la 11 ani, la un randament mediu de 3,98% pe an.

Valoarea emisiunii a fost de 200 de milioane de lei, dar băncile au subscris oferta de peste trei ori mai mult, respectiv 774 milioane de lei. De altfel, astăzi va fi organizată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 30 de milioane de lei la randamentul stabilit joi.

Ministerul a planificat împrumuturi de 3,76 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna iunie 2016, din care 3,4 miliarde de lei prin şapte licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat şi 360 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.