FC Rapid, în faliment. Cum poate ajunge o firmă în această situaţie?

Conform normelor în vigoare, insolvenţa este definită ca acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. De altfel, ultima etapă în procedura insolvenţei o reprezintă falimentul, procedură ce poate fi deschisă de către creditori, în anumite condiţii. 

Totodată, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, societăţile care înregistrează datorii de cel puţin 40.000 de lei pot cere deschiderea procedurii de insolvenţă: "Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare", se arată în actul normativ citat. 

De altfel, în procedura de insolvenţă se afla, de câţiva ani, şi clubul de fotbal Rapid Bucureşti, ca urmare a datoriilor de aproximativ 18 milioane de lei acumulate de-a lungul timpului, dintre care mai bine de jumătate faţă de Fisc. 

Întrucât clubul din cartierul bucureştean Giuleşti nu a reuşit să îşi achite debitele, conform planului de reorganizare judiciară, Tribunalul Bucureşti a decis luni intrarea în faliment a Rapidului, la câteva săptămâni după ce echipa reuşise să obţină pe teren promovarea în prima ligă de fotbal din România şi după ce scăpase de o depunctare dispusă iniţial de forurile internaţionale. 

"În temeiul art 105 rap. la art.107 alin. 1 lit. C din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, dispune intrarea în faliment prin procedura generală a debitorului, (...) ridică dreptul de administrare al debitorului şi dispune dizolvarea societăţii debitoare. Dispune sigilarea bunurilor din averea debitoarei şi trimiterea de notificări tribunalelor din alte judeţe în care debitorul are bunuri în vederea sigilării, în sarcina lichidatorului judiciar", se arată în decizia de ieri a Tribunalului Bucureşti, decizie care nu este definitivă şi asupra căreia se poate face recurs, în termen de şapte zile de la comunicare. Astfel, dacă decizia oferită luni de Tribunal va fi menţinută şi de instanţa superioară, există riscul ca echipa Rapid să nu poată evolua în viitorul sezon pe prima scenă fotbalistică a ţării şi chiar să fie retrogradată în ligile inferioare. 

Paşii către faliment

Dispoziţiile în vigoare privind procedura insolvenţei vizează acordarea unei şanse debitorilor de redresare eficientă şi efectivă a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenţei, fie prin procedura de reorganizare judiciară. 

De altfel, planul de reorganizare al clubului Rapid, acceptat de creditori şi confirmat în martie 2014 de către Tribunalul Bucureşti, era valabil până în mai 2017, timp în care debitorul trebuia să îşi achite datoriile, conform programului de plată a creanţelor. Potrivit Mediafax, cele mai multe datorii ale clubului giuleştean erau către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), aproape 10 milioane de lei, dar şi către angajaţii clubului, inclusiv foşti antrenori şi jucători (printre care Cristian Săpunaru şi Daniel Niculae), precum şi furnizori. 

Potrivit prevederilor legale, pe timpul reorganizării judiciare, entitatea trece sub administarea unui practician în insolvenţă, cel care inventariază bunurile, alcătuieşte o listă a creditorilor şi propune un plan de reorganizare. Procedura este una de lungă durată, iar în tot acest timp compania funcţionează normal, însă fără ca administratorii să aibă acces la bunurile acesteia. 

În cazul Rapidului, conducerea clubului a solicitat recent, prin intermediul acţionarului majoritar Valerii Moraru, modificarea şi prelungirea cu un an a a planului de reorganizare din dosarul de insolvenţă. Adunarea Generală a Creditorilor a respins însă reeşalonarea datoriilor până în 2018, votul hotărâtor aparţinând, potrivit informaţiilor din presa centrală, Fiscului, în calitate de creditor principal (54,46% din creanțe). Practic, creditorii au arătat că planul de reorganizare al clubului se bazează pe estimări de încasare a unor venituri care nu sunt realizabile.

Cum obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate de Fotbal Club Rapid nu au putut fi respectate, Tribunalul Bucureşti a dispus intrarea în faliment prin procedura generală a debitorului, unul dintre cele două tipuri de procedură a insolvenţei, alături de cea simplificată.

Practic, prin faliment se înţelege acea etapă din cadrul procedurii de insolvenţă, ultima de altfel, care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat. 

Efectele procedurii de faliment

Debitorii aflaţi în procedura falimentului sunt obligaţi să îşi acopere pierderile anuale, stabilite prin declaraţia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obţinute în toată perioada până la închiderea procedurii falimentului.

Pentru a evalua şi administra mai uşor patrimoniul debitorului, dar şi cu scopul de a examina activitatea debitorului asupra căreia se iniţiază procedura de faliment şi de a inventaria bunurile şi de a lua măsurile corespunzătoare conservării lor, legea prevede numirea unui lichidator. Acesta menţine şi denunţă contractele ţinute de debitor, procedează la verificarea creanţelor şi urmăreşte încasarea acestora din patrimoniul debitorului, primirea plăţii pe seama debitorului şi încasarea lor în contul şi averea acestuia.

În sfărşit, lichidatorul se ocupă de vânzarea bunurilor din averea debitorului, de încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii şi de renunţarea la garanţii. Potrivit deciziei de ieri a Tribunalului Bucureşti, lichidator judiciar în speţa clubului Rapid va fi CII Brihac Aurel, cel care va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor/administrator judiciar. 

Notă: Informaţii suplimentare despre etapele procedurii de faliment găsiţi aici. Totodată, din acest articol puteţi afla detalii despre ultimele reglementări privind procedura insolvenţei introduse în legislaţia românească.