Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a fost publicată joi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 528 şi a intrat în vigoare duminică.
Potrivit documentului, partidele politice, federaţiile sportive şi ONG-urile de utilitate publică, care primesc bani publici, sunt incluse de ieri pe lista instituţiilor obligate să se supună prevederilor privind liberul acces la informaţii de interes public. Concret, entităţile menţionate vor trebui să prezinte public, printre altele, documentele care le reglementează organizarea şi funcţionarea, detalii despre personale din conducere, dar şi informaţiile legate de buget sau modul în care au fost cheltuiţi banii publici, colectaţi practic din taxele şi impozitele plătite de români.
În plus, actul normativ apărut joi în Monitor include pe lista instituţiilor obligate să ofere cetăţenilor informaţii de interes public şi operatorii sau operatorii regionali, adică acele companii, inclusiv private, care prestează servicii de utilitate publică, precum alimentarea cu apă, producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică, salubrizarea, iluminatul public sau transportul public local.
Prin urmare, obligația de acces la informații considerate de interes public trebuie respectată de-acum nu doar de companiile la care statul este acționar majoritar sau unic, ci și de firmele private care prestează servicii de utilități publice, cu argumentul că primesc bani din buget.
Astfel, dacă până sâmbătă, Legea nr. 544/2001 viza "orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie națională, precum și orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorități publice centrale ori locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar", de duminică începând documentului citat i s-au adăugat operatorii sau operatorii regionali, partidele politice, federaţiile sportive şi organizaţiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanţare din bani publici.
De altfel, în expunerea de motive care a însoţit proiectul de act normativ în Parlament, iniţiatorii proiectului au arătat că România ultimilor 25 de ani s-a confruntat cu "o campanie puternică de furt din banii publici", motiv pentru care este nevoie ca gradul de transparenţă al tuturor instituţiilor care beneficiază de alocări de la bugetul de stat să fie sporit.
"(...) de cele mai multe ori, astfel de instituţii devin canale de scurgere a banului public către diverse clientele politice şi/sau economice, fără ca publicul să aibă acces la tabloul de cheltuieli, la modul/ schemele de contractare şi unde ajung, în definitiv, banii contribuabililor", este precizat în documentul citat.
Totodată, iniţiatorii propunerii, parlamentari PNL şi UDMR, au subliniat că transparenţa totală în cheltuirea banilor publici este o măsură pe care puterea politică are obligaţia să o asigure, iar modul în care se cheltuiesc banii publici trebuie promovat, astfel încât orice instituţie publică sau privată care asigură un serviciu comunităţii să dea curs oricărei solicitări venite din partea cetăţenilor sau a mass-media: "Este inadmisibil ca o instituţie/ entitate, fie ea şi privată dar declarată de utilitate publică (...) să invoce clauze confidenţiale la întrebări legate de cheltuirea unor sume de bani care provin de la bugetul de stat", mai scrie în expunerea de motive a proiectului.
Informaţiile pe care le poţi obţine ca cetăţean
Aşa cum am spus anterior, Legea nr. 544/2001 dă posibilitatea oricărei persoane de a solicita și de a obține informații de interes public, definite ca orice informații care privesc activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informațiilor.
"Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop", stabileşte art. 3 al actului normativ citat.
De altfel, accesul liber şi neîngrădit al unei persoane la informaţiile de interes public este unul dintre principiile fundamentale ale relaţiei dintre persoanele fizice şi autorităţile publice, în conformitate cu prevederile din Constituţie.
Concret, fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:
- actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;
- structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;
- numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
- coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
- sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
- programele şi strategiile proprii;
- lista cuprinzând documentele de interes public;
- lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/ sau gestionate, potrivit legii;
- modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.
Totodată, instițutiile au obligația de a redacta anual un buletin informativ care va cuprinde aceste informații, iar un raport periodic de activitate va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Cum soliciți informații
Legea nr. 544/2001 stabileşte că informaţiile de interes public se oferă la cerere, în scris sau verbal. Astfel, informațiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore, instituţiile sau autorităţile publice fiind obligate să asigure un program minim, pe care îl vor afişa la sediu.
În ceea ce priveşte solicitarea în scris a informaţiilor de interes public, aceasta trebuie obligatoriu să cuprindă:
- autoritatea sau instituția publică căreia i se adresează cererea;
- informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public;
- numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea răspunsului.
Odată trimisă solicitarea scrisă, autorităţile sunt obligate prin lege să răspundă, tot în scris, în cel mult zece zile de la înregistrarea solicitării. Totuşi, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării, veţi putea aştepta şi mai mult pentru un răspuns din partea autorităţilor, dar nu mai mult de 30 de zile de la înregistrarea solicitării.
“În cazul în care durata necesară pentru identificarea si difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile”, dispune Legea nr. 544/2001.
Nu în ultimul rând, reglementările în vigoare stabilesc că solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza și în format electronic, atât timp cât sunt întrunite condiţiile tehnice necesare.
Ce să faci când nu primeşti un răspuns
Legea nr. 54/2001, ce va fi modificată de îndată ce proiectul de act normativ prezentat va apărea în Monitor, stabileşte şi sancţiunile aplicabile în momentul în care nu primiţi un răspuns la solicitarea formulată.
Mai precis, refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. Dacă vă aflaţi într-o astfel de situație, puteţi depune o reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.
Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.
În plus, conform dispoziţiilor în vigoare, aveţi posibilitatea de a înainta o plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice, iar instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să vă plătească daune morale şi/ sau patrimoniale.
Comentarii articol (0)