OUG nr. 44/2008 defineşte PFA ca fiind acea persoană majoră, care nu a săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege şi care se foloseşte, în principal, de forţa de muncă proprie.
De altfel, această formă de organizare obişnuia să fie până de curând una dintre cele mai întâlnite în ţara noastră, în condiţiile în care procedura înmatriculării nu este una foarte complexă, înfiinţarea presupune costuri ceva mai reduse, iar pentru evidenţele contabile nu este obligatorie angajarea unei persoane specializate. Totuşi, pe fondul intrării în vigoare a noului Cod fiscal, povara fiscală a unei PFA a crescut simţitor de la 1 ianuarie, motiv pentru care numeroşi antreprenori au decis să îşi suspende sau să înceteze o astfel de activitate, în detrimentul altor forme de organizare.
Concret, din 2016, PFA datorează obligatoriu şi contribuţia de asigurări sociale (CAS), pe lângă contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) şi impozitul pe venit de 16%. Detalii despre taxele şi contribuţiile sociale pe care le plăteşte o PFA anul acesta sunt aici.
În plus, există o serie de alte măsuri ce au descurajat, anul acesta, înfiinţarea de PFA, iar printre cele mai importante ar fi majorarea cotelor de impozitare a clădirilor cu destinaţie mixtă, adică cele folosite cu dublu scop, atât ca locuinţă, cât şi ca sediu social (cazul majorităţii PFA-urilor, detalii aici) sau scăderea impozitului pe dividende la 5%, aspect care determină o creştere a taxelor.
Mai mult, începând din acest an, activitatea PFA-urilor poate deveni una riscantă, în condiţiile în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) o poate reîncadra ca activitate salarială, situaţie în care persoana fizică poate răspunde chiar cu propriul patrimoniu - detalii despre influenţa noilor prevederi în activitatea PFA-urilor gasiţi aici.
Paşii pentru radierea PFA la Registrul Comerţului
Dacă desfăşuraţi activităţi autorizate de Registrul Comerţului şi aţi decis să închideţi entitatea, primul pas pe care trebuie să îl faceţi este să vă deplasaţi la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul în raza căruia aveţi declarat sediul profesional, în termen de 15 zile de la încetarea activităţii, dar nu înainte de a încheia conturile cu organul fiscal competent, aşa cum a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Carmen Lupșan (foto stânga), avocat la Schoenherr & Asociații.
"Ca o recomandare generală de ordin practic, pentru a nu întâmpina probleme în procesul de radiere, considerăm că este util ca PFA să se asigure înainte de a iniția procedura de radiere din Registrul Comerțului că nu are debite restante la administrația financiară", ne-a spus avocatul, care a precizat şi documentele ce trebuie depuse efectiv la Registrul Comerţului:
- cererea de înregistrare - formular tip, ce poate fi descărcată de aici şi care trebuie completată corespunzător (se bifează "radiere" în dreptul punctului II al cererii, iar la punctul 7.6. se trece motivul radierii).
- documentele justificative care să ateste motivul radierii, dacă este cazul;
- originalele documentelor emise de Registrul Comerțului la înregistrarea PFA, respectiv certificatul de înregistrare şi certificatul constatator de autorizare a activităţii;
- dovezile pentru plata taxelor/ tarifelor legale, care se achită la casiera oficiului competent şi care însumează 72 de lei, potrivit informaţiilor furnizate de site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC): 45 de lei - taxa de registru şi 27 lei reprezentând un procent aplicat taxei de registru.
În ceea ce priveşte soluționarea dosarului, această atribuţie revine în competența directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal, cel care poate dispune, în funcţie de particularităţile fiecărui caz, administrarea și a altor acte doveditoare decât cele enumerate.
Dacă însă dosarul este complet şi cuprinde toate documentele solicitate, instituţia va elibera documentele privind radierea entităţii în aproximativ cinci zile, potrivit specialistului de la Schoenherr.
Notă: În cazul în care desfăşuraţi activităţi din profesii libere, reglementate în baza legilor speciale, trebuie să obţineţi de la corpul/ ordinul profesional din care faceţi parte documente justificative privind încetarea activităţii.
Obligaţiile PFA în relaţia cu Fiscul după radierea la ONRC
Odată obţinute documentele doveditoare eliberate de ONRC, titularul PFA are îndeplinit câteva obligaţii şi în relaţia cu ANAF. Mai precis, potrivit lui Carmen Lupşan, PFA are obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la încetarea activităţii, să se prezinte la organul fiscal competent (cel în raza căruia îşi are sediul profesional) cu certificatul de înregistrare fiscală/ certificatului de înregistrare ca plătitor de TVA, în original, în vederea anulării. În plus, titularul PFA va prezenta şi documentele emise de ONRC, cele care atestă practic radierea din Registrul Comerţului.
"În practică, pentru a elimina orice incertitudine, este recomandată depunerea unor declarații suplimentare la organul fiscal de la domiciliul persoanei fizice, la casa de asigurări de sănătate competentă şi la casa de pensii competentă", a completat avocatul de la Schoenherr, care a atras astfel atenţia asupra posibilelor formalităţi de îndeplinit la alte instituţii, precum casa de asigurări de sănătate sau casa de pensii.
În plus, chiar dacă informaţiile legate de radierea entităţii sunt preluate de organul fiscal de la ONRC, există situaţii în care sunt solicitate şi alte documente contribuabilului de către Fisc, aşa cum ne-a explicat Anamaria Tocaci (foto dreapta), Senior Tax Consultant la Schoenherr Tax.
"Informațiile privind radierea unei PFA la Registrul Comerțului migrează automat la ANAF. Nu este astfel necesară depunerea declarației 070, decât în cazul în care PFA are în vectorul fiscal luate în evidență anumite impozite pentru care solicită anularea, ca de exemplu înregistrarea în scopuri de TVA", a precizat specialistul în fiscalitate.
Aşadar, dacă sunteţi nevoit să depuneţi formularul amintit, acestuia îi veţi ataşa şi documentele privind radierea eliberate de ONRC, dar şi alte documente, după caz (de exemplu: certificatul de înregistrare ca plătitor de TVA, în vederea anulării acestuia).
"În plus, se va depune la organul fiscal de domiciliu, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, și formularul 220 -- Declarație privind venitul estimat/Norma de venit --, alături de documente justificative, cu bifarea căsuței Recalculare Plăți Anticipate", ne-a mai spus Anamaria Tocaci.
Nu în ultimul rând, pentru declararea veniturilor obţinute în cursul anului în care se solicită radierea, titularul unei PFA care realizează venituri din activităţi independente are obligaţia depunerii formularului 200 "Declaraţie privind veniturile realizate din România". Potrivit sursei citate, termenul-limită pentru depunerea acestui document este ziua de 25 mai a anului următor celui în care au fost obținute veniturile.
Notă: Dacă vă aflaţi în postura în care doriţi să înfiinţaţi o PFA, găsiţi aici un ghid complet despre înfiinţarea unei astfel de entităţi şi taxele pe care le datoraţi statului.
Precizări importante despre registrele contabile şi recomandările specialiştilor
Pe parcursul activităţii sale, o persoană fizică autorizată este obligată să respecte reglementările în vigoare privind evidența contabilă și să completeze registrele și alte documente contabile prevăzute de legislația în materie.
Astfel, chiar dacă o PFA nu este obligată să depună la ANAF registrul jurnal şi registrul inventar, aceasta trebuie să le păstreze pentru o anumită perioadă de timp: "Conform Ordinului MFP nr. 170/2015, PFA are obligația să întocmească registrul jurnal și registrul inventar și să păstreze aceste documente pentru o perioadă de zece ani, neexistând obligația ca acestea să fie depuse la organul fiscal", a precizat consultantul de la Schoenherr Tax.
Totodată, specialistul contactat de redacţia noastră a subliniat faptul că procedura de închidere a unei PFA este aceeaşi şi nu trebuie să difere la de la un oraş la altul sau de la un sector la altul, în cazul municipiului Bucureşti: "Deși, în practică, ne întâlnim adesea cu întrebarea referitoare la abordări diferite ale angajaților ANAF în funcție de <<ghișeul>> vizitat, procedura de închidere a unei PFA este o procedură standard, care se aplică unitar la nivelul Fiscului", a menţionat Anamaria Tocaci.
Prin urmare, procedura de radiere a unei astfel de forme de organizare ar trebui să fie una simplă, nebirocratică. La rândul ei, Carmen Lupşan, Attorney at Law la Schoenherr & Asociații are şi o recomandare pentru cei care doresc să renunţe la PFA şi caută o alternativă pentru desfăşurarea unei activităţi: "În cazul în care se dorește renunțarea la PFA, căutându-se alte soluții pentru exercitarea unei activități, trebuie analizat fiecare caz și particularitățile acestuia, în funcție de activitatea viitoare, investiția planificată, eventuali clienți și riscurile respectiv răspunderea implicată în exercitarea activității", este de părere avocata.
Totodată, sursa citată consideră microîntreprinderea o alegere potrivită, în contextul noului sistem fiscal apărut din 2016 în legislaţia românească.
"Cea mai flexibilă variantă din punct de vedere legal este cea de înființare a unei societăți cu răspundere limitată -- microîntreprindere --. Recomandăm aceasta variantă ținând cont și de costurile relativ mici de înființare și de funcționare, însă și de limitarea răspunderii pentru activitatea desfășurată, la patrimoniul societății. Desigur că există anumite excepții de la această limitare a răspunderii", au concluzionat cele două specialiste de la Schoenherr.
Notă: O analiză comparativă între PFA şi microîntreprindere, care să vă ajute să identificaţi varianta cea mai bună pentru afacerea dvs, găsiţi aici. De asemenea, în acest articol citiţi informaţii pe larg despre regimul fiscal aplicabil în prezent microîntreprinderilor.