Decizia ICCJ nr. 9 din 4 aprilie 2016, dată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 400 din 26 mai şi a devenit obligatorie pentru instanţe de la data publicării.
Potrivit documentului, magistraţii au hotărât că o persoană juridică nu poate face o cerere de chemare în judecată pentru o altă persoană juridică şi nici nu mai poate să o reprezinte pe aceasta în faţa instanţei. Totodată, așa cum AvocatNet.ro explica în acest articol, regula este valabilă şi în situaţia în care consilierul juridic sau avocatul unei firme ar vrea să reprezinte în instanţă o altă firmă.
Ce firme sunt afectate, mai exact, de această decizie
Decizia luată de Înalta Curte vizează acele persoane juridice care, în baza mandatului primit din partea altor persoane juridice, desfășurau activități de asistență și reprezentare convențională în fața instanțelor judecătorești, cum ar fi „redactarea, semnarea, susținerea cererilor de chemare în judecată și a altor acte procedurale, apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice a drepturilor și intereselor mandanților”, este de părere Alina Aroșculesei (foto), Senior Lawyer - Duncea, Ștefănescu & Associates.
„Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a pronunțat cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 810 din Codul civil (...). Prin urmare, consider că nu este exclus ca, pe viitor, instanța supremă să fie sesizată cu o nouă cerere pentru dezlegarea unor chestiuni de drept” |
Alina Aroșculesei |
Într-un răspuns acordat AvocatNet.ro, specialistul a explicat că, începând din luna mai, persoanele juridice care inițiază o acțiune judiciară sau care sunt implicate în litigii trebuie să apeleze, pentru asigurarea asistenței și reprezentării juridice la serviciile unui avocat sau, în măsura în care la nivelul unității își desfășoară activitatea și un consilier juridic, sunt reprezentate de către acesta.
„În măsura în care vor continua să fie reprezentați de persoane juridice, riscul este ca instanța să admită excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei juridice care ar acționa ca mandatar, cererile persoanei juridice, formulate prin mandatar persoană juridică, urmând a fi anulate”, a declarat Alina Aroșculesei.
Totodată, avocatul de la Duncea, Ștefănescu & Associates a afirmat că, având în vedere faptul că decizia Înaltei Curți este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitor, nu este exclus ca, în anumite litigii ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, într-un stadiu în care excepția lipsei calității de reprezentant mai poate fi invocată, acțiunile sau cererile formulate prin mandatar persoană juridică să fie anulate.
În altă ordine de idei, Alina Aroșculesei a arătat că activitatea persoanelor juridice care asigurau reprezentarea unor societăți a fost restrânsă, „cel puțin în sfera reprezentării convenționale în fața instanțelor de judecată”, însă acestea pot desfășura în continuare activități în temeiul unui contract de mandat ori a unei convenții de administrare a bunului altuia.
Mai precis, chiar prin textul deciziei ICCJ nr. 9 din 4 aprilie 2016, instanța supremă a reținut că, la ora actuală, efectele contractului de mandat încheiat între două persoane juridice se produc în planul dreptului material: „Din acest punct de vedere, rămâne ca practica să decidă în ce măsură aceste persoane juridice care asigurau reprezentarea convențională vor apela pe viitor la convenții de administrare și vor invoca, în justificarea calității lor de reprezentant astfel de acte juridice”, a explicat pentru AvocatNet.ro specialistul casei de avocatură Duncea, Ștefănescu & Associates.
Care sunt efectele deciziei ICCJ
Luând în considerare cele menționate anterior, Decizia ICCJ nr. 9 din 4 aprilie 2016 a creat, atât pentru persoanele juridice reprezentate, cât și pentru ceilalți justițiabili, persoane fizice, mai multe efecte benefice.
Înainte de toate, în ceea privește persoanele juridice reprezentate în fața instanței printr- reprezentant convențional, este de bun augur pentru calitatea actului de justiție ca aceștia să apeleze la serviciile unor profesioniști ai dreptului -- consilieri juridici sau avocați, care au atât pregătirea, cât și experiența necesară pentru realizarea unei apărări corespunzătoare, după cum a precizat avocatul Alina Aroșculesei.
De asemenea, și pentru justițiabilii persoane fizice, având în vedere că litigiile în care a apărut necesitatea dezlegării de către Înalta Curte a modului de interpretare a art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă aveau ca părți, de cele mai multe ori, persoane fizice, pe de o parte și instituții financiare bancare sau nebancare, reprezentate de persoane juridice, de cealaltă parte, efectele vor fi tot pozitive, în sensul în care justițiabilii pot să invoce Decizia nr. 9/2016 în favoarea lor, a completat avocatul.
„Ceea ce cred că trebuie subliniat, din acest punct de vedere, este că excepția lipsei calității de reprezentant este calificată în doctrină ca fiind o excepție de fond, peremptorie și absolută, fiind vorba despre o neregularitate care afectează însăși validitatea reprezentării și a actelor întocmite de reprezentant. Astfel stând lucrurile, în acord cu prevederile art. 247 din Codul de procedură civilă, excepția lipsei calității de reprezentant va putea fi invocată de parte sau de instanță în orice stare a procesului”, a precizat Alina Aroșculesei.
Cât despre eventualele dezavantaje aduse de această decizie, acestea ar putea fi resimțite, cel mult, de către persoanele juridice care asigurau reprezentarea convențională a altor persoane juridice și care, potrivit specialistului contactat de redacția noastră, „și-ar putea vedea restrânsă activitatea în sfera reprezentării convenționale în fața instanțelor de judecată”.
Ce se întâmplă, în practică, în sala de judecată
După intrarea în vigoare a Deciziei ICCJ nr. 9 din 4 aprilie 2016, primul efect a fost acela al invocării și admiterii excepției lipsei calității de reprezentant a persoanelor juridice care au promovat acțiuni sau care au întocmit acte de procedură în numele și pe seama altor persoane juridice, ale căror reprezentanți convenționali erau, a explicat pentru AvocatNet.ro avocatul Alina Aroșculesei.
„Din considerentele Deciziei 9/2016 transpare o soluție la care persoanele juridice reprezentante ar putea încerca să recurgă pentru a evita cumva efectele acestei decizii și pentru a-și justifica în drept calitatea de reprezentant convențional. Mă refer la efectuarea unor acte juridice în numele și pe seama unor persoane juridice invocându-se convenții de administrare. Desigur că instanțele vor aprecia cu privire la aceste apărări în funcție de circumstanțele fiecărei spețe, însă, în opinia mea, considerentele expuse de instanța supremă în Decizia 9/2016 sunt cât se poate de clare în ceea ce privește imposibilitatea prestării de activități juridice de consultanță, de reprezentare și de asistență juridică, precum și de redactare de acte juridice de către societăți comerciale de consultanță juridică, a căror constituire este, de altfel, inadmisibilă”, a opinat Alina Aroșculesei.
De asemenea, un alt efect al Deciziei nr. 9 din 4 aprilie 2016 este îmbunătățirea actului de justiție, „care va fi realizat de profesioniști ai dreptului, efectul benefic urmând a fi sesizat nu doar de avocați sau consilieri juridici, dar și de justițiabili, persoane fizice și juridice, care sunt, în definitiv, beneficiarii actului de justiție”, a menționat avocatul de la Duncea, Ștefănescu & Associates.