În plus, firmele românești care obțin servicii de la furnizori externi trebuie să fie atente și la solicitarea certificatului de rezidență fiscală, atunci când acesta se impune, pentru a nu fi puse în situația de a plăti un impozit care a fost achitat sau urmează să fie plătit în țara nerezidentului.

Achiziția de servicii de la furnizori externi poate însemna pentru compania din România și depunerea unor declarații specifice la Fisc.

Documentația necesară în raport cu ANAF când primiți servicii de la furnizori externi

Servicii efectuate pe teritoriul României

Pentru serviciile efectuate pe teritoriul României, compania din România are obligația înregistrării contractului la ANAF. Dacă prestarea de serviciu se face pe o perioadă cumulată mai mare de 6 luni, compania nerezidentă trebuie să înregistreze sediu permanent în România și să plătească impozit pe profit aferent sediului permanent.

Înregistrarea în Registrul Operatorilor Intracomunitari

Companiile care desfășoară activități intracomunitare (livrări/achiziții/servicii intracomunitare) trebuie să se înregistreze în Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) înainte de efectuarea respectivelor operațiuni.

În ROI se înregistrează doar companiile plătitoare de TVA.

Compania trebuie să depună formularul (095) "Cerere de înregistrare în/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" şi certificatul de cazier judiciar propriu, eliberat de autoritatea competentă din România, precum şi pe cele ale asociaţilor şi ale administratorilor. Compania trebuie să depună și declarația recapitulativă 390, până în data de 25 a lunii următoare prestării serviciului. Această declarație se depune doar pentru lunile în care compania a avut o tranzacție cu o companie din UE, care are cod de TVA valid.

Declarații depuse de firmele din România care au făcut plăți către nerezidenți

Companiile din România care rețin și virează impozitul pe venit aferent nerezidenților, trebuie să plătească către ANAF impozitul reținut până în data de 25 a lunii următoare reținerii.

De asemenea impozitul reținut se declară în declarația 100.

Companiile din România care plătesc venituri către companiile externe au obligația să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul anterior.

Când trebuie solicitat certificatul de rezidență fiscală de la furnizorii externi?

Atunci când o companie din România achiziționează un serviciu de la o companie dintr-o țară străină, iar compania din străinătate trimite companiei din România certificatul de rezidență fiscală, se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri semnate între România și țara respectivă.

În convențiile de evitare a dublei impuneri, prestările de servicii sunt cuprinse în capitolul “Profiturile întreprinderii” care stipulează că plătitorul serviciului nu va reține nicun impozit.

Nerezidenţii care sunt beneficiarii veniturilor din România vor depune la compania din România originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală însoţite de o traducere autorizată în limba română.

În situaţia în care autoritatea competentă străină emite certificatul de rezidenţă fiscală în format electronic sau online, acesta reprezintă originalul certificatului de rezidenţă fiscală. Forma şi conţinutul certificatului de rezidenţă fiscală sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenţă al beneficiarului venitului.

Certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să cuprindă, în principal: elemente de identificare a nerezidentului, precum şi a autorităţii care a emis certificatul de rezidenţă fiscală:

• numele,
• denumirea,
• adresa,
• codul de identificare fiscală,
• menţiunea că este rezident fiscal în statul emitent, precum şi
• data emiterii certificatului.

Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor.

Ce se întâmplă când nu avem certificatul de rezidență fiscală? Dacă compania din țara străină nu prezintă certificatul de rezidență fiscală sau când impozitul datorat de nerezident este suportat de către compania din România, se aplică impozitul din Codul Fiscal de 16%. Dacă certificatul de rezidență fiscală se prezintă după data plății venitului către nerezident, compania nerezidentă poate solicita restituirea impozitului plătit în plus

Lista cu convențiile semnate de România se găsesc la acest link.