Ce s-a schimbat după „scandalul Volkswagen“, BNR va putea obliga băncile să transforme unele depozite în capital și care este problema agriculturii române

Ce s-a schimbat după „scandalul Volkswagen“: consumatorii nu primesc compensaţii în Europa, reparaţiile merg greu, iar grupul e din nou lider, ne spune adevarul.ro.

Grupul auto german Volkswagen recunoştea la mijlocul lunii septembrie 2015 că a vândut 11 milioane de autovehicule care trişează în privinţa emisiilor de noxe, declanşând un adevărat scandal mondial. La un an distanţă, are sute de procese şi investigaţii de înfruntat, însă a revenit în fruntea producătorilor mondiali. În SUA, grupul a fost de acord să plătească 15 miliarde de dolari drept daune şi compensaţii, însă în Europa clienţii nu primesc nimic. Şi nici reparaţiile nu avansează prea rapid.

În caz de default, BNR va putea obliga băncile să transforme unele depozite în capital, ne informează economica.net.

BNR se pregăteşte pentru situaţiile de “default bancar”, dacă legea dării în plată va trece de Curtea Constituţională a României. Adaptarea Regulamentului 575/2013 al Uniunii Europene va permite Consiliului de Administraţie al BNR să decidă dacă şi când o instituţie de credit poate apela la conversia împrumuturilor subordonate şi a depozitelor mai mari de doi ani, de la băncile-mamă, în capital, pentru a îndeplini cerințele de capital și solvabilitate.

Problema agriculturii e că românii nu cumpără produse româneşti, conform celor de la capital.ro.

România este deficitară în mod cronic în comerţul cu carne şi exportăm cel mai mult cereale şi oleaginoase, potrivit profesorului universitar doctor Toma Dinu, Decan la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Sunt şase grupe de produse agroalimentare cu disponibilităţi pentru export: cereale, seminţe de oleaginoase, tutun, animale vii, grăsimi şi uleuri, materiale pentru împletituri. Suntem deficiari pentru lapte, preparate diverse, cafea, ceai, băuturi, lichide alcoolice, legume, zahăr, carne, fructe. Deficitul total este de 256,5 milioane de dolari, media anuală fiind de 73,2 milioane de dolari. Mentalitatea românilor contribuie şi ea la deficitul de balanţă comercială pentru că românul nu cumpără produse româneşti şi inoculează copiilor ideea că lucrul cu animelele este o meserie degradantă.