11 noutăţi din 2016 apărute în domeniul contabil

Încă din prima lună a anului, reglementările contabile, inclusiv planul de conturi, au suferit modificări majore. Totodată, a fost actualizată lista documentelor financiar-contabile ce trebuie păstrate pentru o perioadă de cinci ani, în timp ce peste 20 de acte au fost eliminate din Nomenclatorul documentelor financiar-contabile. 

În altă ordine de idei, impozitele şi obligaţiile fiscale se plătesc într-un cont unic al Trezoreriei, în timp ce peste 30 de acte administrativ-fiscale şi procedurale pot fi trimise acum prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă.

Despre toate acestea, dar şi multe alte noutăţi din domeniul financiar-contabil, puteți afla din continuarea articolului. 

1. Reglementările contabile, modificate la început de 2016

Reglementările contabile, inclusiv planul de conturi, au fost modificate la început de an. Mai exact, schimbarea s-a produs pe 12 ianuarie, odată cu publicarea Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 4.160/2015.

Documentul instituie un tratament contabil particular pentru titlurile de stat achiziționate la o valoare mai mare decât valoarea care urmează să fie primită la scadență, fiind introdusă posibilitatea ca diferența între suma plătită la achiziție și suma stabilită a fi încasată la scadență să fie recunoscută eșalonat în contul de profit și pierdere, pe perioada deținerii titlurilor respective.

Totodată, actul normativ a introdus noi prevederi referitoare la persoanele care optează pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, în timp ce în planul de conturi general au fost introduse 12 noi conturi.

Tot la capitolul noutăţi introduse începând cu 2016 se numără și situația capitalurilor proprii, în sensul prezentării distincte a corectării erorilor contabile pe seama rezultatului reportat şi a impactului modificărilor de politici contabile în rezultatul reportat.

În plus, ordinul citat a introdus în reglementările contabile o nouă secțiune, referitoare la contabilitatea operațiunilor derulate în cadrul contractelor de fiducie.

Notă: Detalii complete despre noile reguli contabile sunt aici şi aici. 

2. Documentele se arhivează după noi reguli

Prin intermediul Ordinului MFP nr. 2.634/2016, în vigoare de la începutul anului, lista documentelor financiar-contabile ce trebuie păstrate timp de cinci ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, a fost actualizată.

Concret, pe această listă se află acum 25 de documente, printre care şi bonul de consum, chitanţa, borderoul de achiziţie sau ordinul de deplasare. În ceea ce priveşte registrele de contabilitate şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară, acestea se păstrează în arhiva entităților, ca regulă, timp de zece ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, excepție de la această regulă făcând statele de salarii, al căror termen de păstrare este de 50 de ani. 

Notă: Din acest articol puteți afla exact cât şi cum trebuie păstrate documentele financiar-contabile. 

3. Noi reguli şi la completarea documentelor financiar-contabile

Actul normativ amintit mai sus, respectiv Ordinul MFP nr. 2.634/2015, cuprinde şi o listă actualizată a a Nomenclatorului documentelor financiar-contabile.

Astfel, din 2016 au fost eliminate de pe această listă 24 de documente, printre care bonul de primire în consignaţie, procesul-verbal de plăţi, statul de salarii, extrasul de cont sau jurnalul privind consumurile și alte ieșiri de stocuri. Bineînţeles, fiecare entitate în parte a putut întocmi în continuare fiecare dintre aceste documente, în funcţie de necesităţile interne.

Notă: Mai multe informaţii despre documentele ce nu mai trebuie completate obligatoriu din 2016 sunt disponibile aici.

4. Impozite şi alte obligaţii fiscale se plătesc, din 2016, în contul unic al Trezoreriei

Lista impozitelor, contribuţiilor şi altor sume de bani pe care contribuabilii le datorează statului şi pe care aceştia trebuie să le plătească în contul unic al Trezoreriei a fost aprobată prin intermediul Ordinului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 531/2016, în vigoare din 5 februarie.

Concret, impozitele şi taxele datorate bugetului de stat s-au achitat în contul - 20.A.47.01.00 “Sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire”, deschis pe codul de identificare fiscală al acestora, la unităţile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal la care ei sunt înregistraţi ca plătitori de impozite si taxe.

Nomenclatorul obligaţiilor fiscale datorate la bugetul de stat, care se plătesc în contul unic amintit, cuprinde nu mai puţin de 30 de obligaţii fiscale datorate bugetului de stat, inclusiv impozitul pe venituri din salarii ori pensii şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, 

Notă: De aici puteți afla care sunt toate taxele şi impozitele achitate în contul unic. 

5. O nouă procedură de înregistrare fiscală

O nouă procedură de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal și modelele aferente formularelor utilizate în acest scop au fost aprobate de Fisc prin Ordinul ANAF nr. 3.845/2015, în vigoare din 8 ianuarie.

Concret, actul normativ citat a actualizat următoarele proceduri:

• înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal în cazul contribuabililor supuși înregistrării în Registrul Comerțului;
• înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal în cazul contribuabililor care sunt supuși înregistrării la organele fiscale;
• înregistrarea domiciliului fiscal în cazul contribuabililor persoane fizice care dețin cod numeric personal;
• înregistrarea/modificarea din oficiu a domiciliului fiscal al contribuabilului.

Notă: În acest articol aveţi prezentate, pe rând, fiecare dintre procedurile enumerate.

6. Triplarea numărului de fapte care se înscriu în cazierul fiscal

Dacă până la finalul lui 2015 în cazierul fiscal se puteau înscrie 117 fapte sancționate de legile financiare, vamale sau care priveau disciplina financiară, numărul acestora aproape s-a triplat, odată cu intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.000/2015. Astfel, pe lista pentru care se înscriu informații în cazierul fiscal se află acum 318 fapte, dintre care 82 de infracţiuni şi 236 de contravenţii. 

Potrivit ultimelor modificări aduse noţiunii de cazier fiscal, acesta reprezintă un mijloc de evidență și urmărire a respectării disciplinei fiscale, contabile și financiare de către contribuabili, în care se ține evidența persoanelor fizice, juridice și a entităților fără personalitate juridică care au săvârșit fapte sancționate de legile fiscale, contabile, vamale și de cele care privesc disciplina financiară.

Notă: Citiţi aici mai multe despre sancţionarea faptelor din cazierul fiscal. 

7. Peste 30 de documente fiscale pot fi trimise prin e-mail

Din 5 decembrie, 32 de acte administrativ-fiscale și procedurale, emise de organul fiscal local, pot fi comunicate prin mijloace electronice de transmitere la distanță, respectiv fax, e-mail ori o platformă de contact pusă la dispoziţia contribuabililor de Fisc.

Printre aceste documente, valabile și opozabile contribuabililor sau terților fără semnătura olografă și ștampila conducătorul organului fiscal, se regăsesc titlurile executorii şi somaţiile, adresele de înfiinţare a popririi ori procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Pentru a putea primi efectiv actele menţionate prin mijloacele de comunicare la distanţă, fără a se mai deplasa la ghişeele instituţiei, persoanele trebui să formuleze o cerere în care să indice, în funcţie de opţiune, numărul de fax, adresa de e-mail ori numele de utilizator și parola puse la dispoziție de către organul fiscal local.

Notă: Detalii despre procedura de comunicare dintre organele fiscale şi contribuabili găsiţi aici.

8. O nouă procedură de aplicare a măsurilor asigurătorii

Prin Ordinul ANAF nr. 2.546/2016, în vigoare din 9 septembrie, procedura de instituire a măsurilor asigurătorii dispuse de organele fiscale în activităţile de control şi inspecţie a fost schimbată.

Astfel, Fiscul poate dispune astfel de măsuri doar în cazuri excepţionale, adică atunci când există riscul ca debitorul să se sustragă, să îşi ascundă sau să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea creanţelor fiscale.

Concret, există patru măsuri asigurătorii ce pot fi dispuse: sechestrul asigurător pentru bunurile imobile, sechestul asigurător pentru bunurile mobile, inclusiv titlurile de valoare și bunurile mobile corporale, poprirea asigurătorie asupra sumelor datorate debitorului de către un terț şi poprirea asigurătorie asupra disponibilităților bănești din conturile bancare.

Practic, acestea nu sunt măsuri de executare silită, ci doar unele de prevenire a eventualelor situaţii de sustragere de la control la care ar putea recurge debitorii.

Notă: Informaţii pe larg găsiți aici.

9. Un nou model al procesului-verbal de control

De la finele lunii martie, odată cu apariţia Ordinului ANAF nr. 1.094/2016, există un nou model al procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.

Pe lângă modificările aduse documentului folosit de inspectorii fiscal, actul normativ citat prevede, totodată, posibilitatea achitării, în termen de 48 de ore de la comunicare, a jumătate din minimul amenzii stabilite prin procesul-verbal. 

Vă reamintim că durata inspecției fiscale este, în principiu, de maximum 180 de zile pentru contribuabilii mari, precum și pentru contribuabilii/plătitorii care au sedii secundare, indiferent de mărime, 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii, respectiv 45 de zile pentru ceilalți contribuabili.

Notă: Detalii despre modelul procesului-verbal folosit la o inspecţie fiscală sunt aici. 

10. Toate contractele încheiate cu străinii care prestează servicii în România trebuie declarate la Fisc

Contribuabilii români care încheie contracte cu persoanele juridice străine sau cu persoanele fizice nerezidente și care prestează servicii pe teritoriul României trebuie să le declare la organele fiscale, în prezent, prin intermediul formularului 017, cu scopul impozitării corecte a veniturilor rezultate din asemenea colaborări.

Până pe 27 octombrie, adică momentul publicării Ordinului ANAF nr. 2.994/2016, declarația pe care o depunea contribuabilul nu era individualizată ca "formularul 017", iar acesta avea la dispoziţie 30 de zile pentru a declara modificările, nu 15, aşa cum este acum.

Notă: Detalii, aici.

11. Includerea la cerere, nu din oficiu, pentru aplicarea sistemului TVA la încasare

Potrivit Ordinului ANAF nr. 1.503/2016, în vigoare din 27 mai, firmele care aplică sistemul TVA la încasare nu mai sunt înscrise din oficiu într-un registru public, ci doar la cerere.

Concret, înscrierea se face prin depunerea, până la 25 ianuarie inclusiv, a formularul 097 - „Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare”, din care să rezulte că cifra de afaceri din anul calendaristic precedent nu depășește plafonul impus pe lege (2.250.000 de lei).

După depunerea formularului amintit, organul fiscal înscrie contribuabilii doritori în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea.

Notă: Măsura a fost prezentată, pe larg, aici.